Modificarea Legii nr. 114/1996 cu privire la raportului dintre chiriasi si proprietari a fost adoptata tacit, ieri, de catre Senat, conform agentiei Mediafax.

Rezilierea contractului de inchiriere inainte de termenul stabilit se face astfel:
a) la cererea chiriasului in cazul in care expira termenul de minim 30 de zile calendaristice de la notificarea prealabila;
b) la cererea proprietarului in cazurile in care:
-chiriasul nu achita chiria in trei luni consecutive;
-a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, caldirii in care locuinta se afla, instalatiilor, precum si altor bunuri aferente sau datorita instrainarii acestor bunuri
-are un comportament care face imposibila convietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei
-nu respecta clauzele contractuale
c) la cererea asociatiei de proprietari cand chiriasul nu si-a achitat obligatiile ce ii revin din cheltuielile comune pe o perioada de trei luni, daca au fost stabilite in sarcina sa prin contractul de inchiriere

Evacuarea chiriasului se face in momentul rezilierii contractului de inchiriere. Chiriasul are obligatia de a plati chiria pana in momentul evacuarii. Dupa data rezilierii contractului si in cazul in care chiriasul se opune la evacuare achitarii sumei ce reprezinta chiria, va plati dublul chiriei lunare calculate calculate pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de evacuare.

In cazul in care titularul contractului de inchiriere paraseste definitiv domiciliul sau decedeaza, dar si in cazul titularului de contract care nu a folosit locuinta mai mult de doi ani si fara intrerupere, inchirierea poate continua dupa caz:

a) in beneficiul sotului sau sotiei daca a locuit impreuna cu titularul si a fost inscris in contractul de inchiriere;
b) in beneficiul ascendentilor sau al descendentilor daca au fost inscrisi incontractul de inchiriere
c) in cazul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul cel putin pe o perioada de un an si au fost inscrise in contractul de inchiriere
Daca exista mai multe cereri, beneficiul contractului de inchiriere se dispune prin hotarare judecatoareasca.

Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere la Camera Deputatilor, care este for decizional.

sursa: avocatnet

Modificarea Legii nr. 114/1996 cu privire la raportului dintre chiriasi si proprietari a fost adoptata tacit, ieri, de catre Senat, conform agentiei Mediafax.

Rezilierea contractului de inchiriere inainte de termenul stabilit se face astfel:
a) la cererea chiriasului in cazul in care expira termenul de minim 30 de zile calendaristice de la notificarea prealabila;
b) la cererea proprietarului in cazurile in care:
-chiriasul nu achita chiria in trei luni consecutive;
-a pricinuit insemnate stricaciuni locuintei, caldirii in care locuinta se afla, instalatiilor, precum si altor bunuri aferente sau datorita instrainarii acestor bunuri
-are un comportament care face imposibila convietuirea sau impiedica folosirea normala a locuintei
-nu respecta clauzele contractuale
c) la cererea asociatiei de proprietari cand chiriasul nu si-a achitat obligatiile ce ii revin din cheltuielile comune pe o perioada de trei luni, daca au fost stabilite in sarcina sa prin contractul de inchiriere

Evacuarea chiriasului se face in momentul rezilierii contractului de inchiriere. Chiriasul are obligatia de a plati chiria pana in momentul evacuarii. Dupa data rezilierii contractului si in cazul in care chiriasul se opune la evacuare achitarii sumei ce reprezinta chiria, va plati dublul chiriei lunare calculate calculate pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de evacuare.

In cazul in care titularul contractului de inchiriere paraseste definitiv domiciliul sau decedeaza, dar si in cazul titularului de contract care nu a folosit locuinta mai mult de doi ani si fara intrerupere, inchirierea poate continua dupa caz:

a) in beneficiul sotului sau sotiei daca a locuit impreuna cu titularul si a fost inscris in contractul de inchiriere;
b) in beneficiul ascendentilor sau al descendentilor daca au fost inscrisi incontractul de inchiriere
c) in cazul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul cel putin pe o perioada de un an si au fost inscrise in contractul de inchiriere
Daca exista mai multe cereri, beneficiul contractului de inchiriere se dispune prin hotarare judecatoareasca.

Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere la Camera Deputatilor, care este for decizional.

sursa: avocatnet

Registrul unic de control

Legea nr. 252/2003 a instituit obligativitatea persoanelor juridice, inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertulu, de a tine un Registru unic de control.

Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia muncii, inspectia muncii, protectia impotriva incendiilor, precum si in alte domenii prevazute de lege.

Registrul unic de control se elibereaza, contra cost, de directiile generale ale finantelor publice din raza teritoriala unde isi are sediul social comerciantul, pe baza certificatului de inregistrare.

Potrivit Legii nr. 252/2003, contribuabilii nou-infiintati sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, sa achizitioneze registrul unic de control.

Registrul asociatilor pentru SRL 

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale prevede la articolul 198 ca societatile cu raspundere limitata “ trebuie sa tina, prin grija administratorilor, un registru al asociatilor, in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea. “

Registrul actionarilor pentru SA

Potrivit Legii nr. 31/1990, in afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:
a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital;
b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;
c) un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere;
d) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor;
e) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital;
g) orice alte registre prevazute de acte normative speciale.

Registrului general de evidenta a salariatilor

Angajatorii au obligatia de a intocmi un registru general de evidenta a salariatilor, in conformitate cu dispozitiile HG nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Registrul trebuie transmis in forma electronica la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul, dupa caz, in termen de 20 de zile de la data angajarii primului salariat. In cazul modificarii anumitor elemente, angajatorii trebuie sa transmita registrul actualizat in termen de 5 zile de la data la care au survenit modificarile.

Registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor asemenea unitati fara personalitate juridica.

Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP);
b) data angajarii;
c) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;
d) tipul contractului individual de munca;
e) data si temeiul incetarii contractului individual de munca.

Registru special pentru banii personali ai angajatilor/administratorul unitatii

OG nr. 47/2007 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale a introdus obligativitatea utilizatorilor de aparate de marcat electronice fiscale de a inregistra banii personali detinuti de angajati si/sau de administratorul unitatii intr-un registru special intocmit in acest sens si de a introduce, la inceputul fiecarei zile, in aparatele de marcat electronice fiscale soldul initial reprezentand monedele/bancnotele divizionare necesare pentru a da restul clientului.

OG nr. 47/2007 a modificat OUG nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, care stabileste ca operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Registre contabile obligatorii - Legea nr. 82/1991 contabilitatii

Legea nr. 82/1991 a contabilitatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste ca registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare.

Potrivit Normei metodologice de intocmire si utilizare a registrelor si formularelor comune pe economie privind activitatea financiara si contabila, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23bis din 7.01.2005, registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor.

Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, in mod cronologic, toate operatiunile economico-financiare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal.

Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate.

Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii.

Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege pe baza de inventar faptic.

In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului.

Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului pentru fiecare luna a anului curent. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare.

Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare.

Din categoria jurnalelor auxiliare, pe feluri de operatiuni, fac parte

- Jurnal privind operatiunile de casa si banca (cod 14-6-5);
- Jurnal privind decontarile cu furnizorii (cod 14-6-6);
- Situatia incasarii-achitarii facturilor (cod 14-6-7);
- Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri (cod 14-6-8);
- Jurnal privind salariile si contributia pentru asigurari sociale, protectia sociala a somerilor si asigurarile de sanatate (cod 14-6-10);
- Jurnal privind operatiuni diverse (cod 14-6-22 si 14-6-22/a).

Registrul de casa si Statul de salarii

In Nomenclatorul si modelele si normele de intocmire si utilizare a registrelor si formularelor financiar-contabile, comune pe economie, care nu au regim special de inseriere si numerotare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23bis din 7.01.2005 se regasesc si Registrul de casa si Statul de salarii.

Registrul de casa serveste ca:
- document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative;
- document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa;
- document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.

Registrul de casa se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de casierul unitatii sau de alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati.

Statul de salarii serveste atat ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiilor si al altor sume datorate, cat si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate. Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile de concediu etc. se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva.

Registrul de evidenta fiscala – contribuabilii platitori de impozit pe profit 

Potrivit Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr. 870/2005, contribuabilii inregistrati ca platitori de impozit pe profit, sunt obligati sa intocmeasca un Registrul de evidenta fiscala.

Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestuia si se completeaza astfel incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor efectuate pentru determinarea impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.

Registrul de evidenta fiscala se elibereaza contra cost de catre unitatile fiscale si se pastreaza la domiciliul fiscal al contribuabilului.  Registrul poate fi tinut si in forma electronica.

sursa; avocatnet

SC Finit Consult & Management vine in intampinarea nevoilor clientilor sai cu o oferta unica pe piata!

Astfel, in perioada 11 Februarie 2008 – 11 Martie 2008 ai posibilitatea infiintarii propriei firme in doar 5 zile lucratoare. Contacteaza consultantul nostru si vei putea beneficia de acesta oferta promotionala. Tot ceea ce ai de facut este sa te prezinti la sediul nostru pentru predarea actelor solicitate si sa semnezi documentatia necesara infiintarii firmei tale!

citeste tot»

15 firme de avocatura pentru contracte de consultanta si asistenta juridica la diferite proiecte au incasat acesti bani.Potrivit Mediafax, in intervalul 2003-2004, in care Ministerul Transporturilor era condus de Miron Mitrea (PSD), au fost platite 27,9 milioane lei pentru servicii de consultanta si asistenta juridica.

Alte plati, in suma totala de 20,7 milioane lei, au fost efectuate in 2005, cand ministru a fost Gheorghe Dobre (PD), pentru ca sub Radu Berceanu (PD), statul sa achite circa 22,8 milioane lei. Cele mai mari sume, de 15,7 milioane lei, au fost platite cabinetului individual de avocatura Cecilia Popa pentru doua contracte la autostrazile Brasov-Cluj-Bors si Bucuresti-Brasov. La aceste sume se adauga alte 23,4 milioane lei, efectuate in intervalul 2005-2007 catre cabinetul Cecilia Popa si Asociatii pentru autostrazile Brasov-Bors, Bucuresti-Constanta si largirea Drumului National 1. 11 milioane lei au fost achitate catre cabinetul Simona Neagu. Alte firme de avocatura care au primit importante sume de la stat sunt Dragomir si Asociatii precum si cabinetul Ina Vintilescu, cabinetul de avocatura Stefanica, Dutu&Asociatii etc.

Sursă: Ziua, citat de FreeNews

Mai multe asociatii de magistrati si organizatii cunoscute de media au criticat lipsa de transparenta a Consiliului Superior al Magistraturii.Aproximativ 20 de asociatii au adresat ieri un apel public la transparenta pe care il supun dezbaterii plenului CSM. Organizatiile semnatare sustin ca punctele de pe ordinea de zi a sedintelor consiliului sint facute publice doar prin trimiterea la anumite documentatii, adrese ori sesizari, al caror continut nu este cunoscut. Semnatarii apelului au si o lista de propuneri pentru transparenta CSM si a activitatii grupurilor sale de lucru: respectarea termenului de trei zile pentru publicarea pe site a proiectului ordinii de zi a plenului si a sectiilor, publicarea proceselor-verbale de sedinta sau comunicarea din oficiu a stenogramelor sedintelor.

Biroul de presa al CSM a comunicat ca apelul a fost deja transmis Directiei Legislatie a Consiliului, pentru ca ulterior plenul sa ia o decizie. Printre organizatiile care sustin apelul sint Asociatia „Societatea pentru Justitie“, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, Pro Democratia, Grupul pentru Dialog Social, Agentia de Monitorizare a Presei, Societatea Academica Romana sau Transparency International.

Sursa: Cotidianul, citat de FreeNews

Consultaţi în continuare textul integral al apelului societăţii civile: citeste tot»

Fostul preşedinte al Tribunalului Bucureşti, Maria Huza, trimisă în judecată de DNA pentru corupţie, cere instanţei să oblige Ministerul Justiţiei să-i plătească, pentru perioada 2002-2006, sporul acordat magistraţilor care judecă fapte de corupţie.Concret, ea susţine că a fost discriminată la salariu şi nu i-a fost acordat sporul de 30% pentru perioada iulie 2002 - aprilie 2004 şi de 40% pentru aprilie 2004 - februarie 2006 din indemnizaţia de încadrare brută lunară. Fostul preşedinte al Tribunalului Bucureşti aduce ca probe o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi o iniţiativă legislativă a fostului ministru al justiţiei, Monica Macovei.

Consiliul pentru Combaterea Discriminării a constatat în iulie 2005 existenţa unei discriminări directe între magistraţii care iau un spor pentru instrumentarea unor dosare de corupţie şi colegii lor. Sporul de 30% şi, ulterior, 40% a fost motivat pentru necesitatea asigurării incoruptibilităţii. În 2005, Ministerul Justiţiei a iniţiat un proiect legislativ menit să înlăture situaţia discriminatorie.

Maria Huza a fost trimisă în judecată pentru instigare la acordare de credit şi fals în declaraţii în legătură cu modul în care a obţinut un apartament din fondul locativ de stat, destinat tinerilor căsătoriţi.

Ministerul Justiţiei a pierdut sute de milioane de lei

Maria Huza are mari şanse să câştige acest proces, după ce, la începutul acestui an, instanţa supremă s-a pronunţat printr-un recurs în interesul legii, în sensul admiterii acestui gen de acţiuni.

Ministerul Justiţiei a plătit, în perioada 2005-2006, peste 300 milioane RON unor magistraţi, ca urmare a litigiilor declanşate de aceştia privind drepturile salariale. Ministerul a fost chemat în judecată, de magistraţi sau grefieri, în 2006, în 1.924 de litigii în materia conflictelor de drepturi la care se adăugau dosarele de executare silită.

Astfel, în 2005, Ministerul Justiţiei a cheltuit 123.597.400 RON pentru plata sporului de 15 la sută pentru condiţii grele, vătămătoare sau periculoase aferente perioadei 1 noiembrie 2000 - 31 martie 2001; plata dintre salariul cuvenit şi cel efectiv acordat pentru perioada mai-octombrie 2000, precum şi pentru cea de la 1 ianuarie 2002 până în prezent. (L. Năstase/ I. Stoica)

Sursa: Adevărul, citat de FreeNews

Judecătoriile au solu­ţio­nat, în 2006, un număr de 157.354 cauze civile de dreptul familiei, dintre care 34.919 cauze preluate din anul precedent şi 122.435 cauze noi, conform unei analize întocmite de experţi americani şi români.Cele mai frecvente cinci tipuri de cauze, care au însumat 70% din cele soluţionate de judecătorii, au fost cele de divorţ (59.653 dosare – 50,6%), pensie alimentară pentru întreţinerea copiilor (10.916 dosare - 9,26%), partajul bunurilor comune între soţi (5.969 dosare – 5,06%), încredinţarea minorului (4.581 dosare - 3,89%), stabilirea paternităţii (2.000 dosare - 1,7%). Potrivit concluziilor, cauzele privind justiţia juvenilă sau dreptul familiei au fost soluţionate, în 2006, fără tergiversări semnificative.

Excepţie fac câteva cauze de adopţie care implică părţi din străinătate, 6 din 11 dosare au fost soluţionate în mai mult de un an. O echipă de experţi americani din cadrul Asociaţiei Avocaţilor Americani/Ini­ţiativa Juridică pentru Europa Centrală şi Eurasia şi oficiali români au realizat o analiză din care reies deficienţe în procesele civile din România privind minorii şi familia.

Principalele hibe, prezentate de judecători în cadrul unor seminarii s-au referit la încărcătura mare de dosare, lipsa de judecători şi grefieri, infrastructura şi condiţiile de muncă deficitare din instanţe “inclusiv lipsa accesului la calculatoare şi internet, sistemul computerizat “care necesită îmbunătăţiri”. În ceea ce priveşte aplicarea legilor, experţii au constatat că în România, în cadrul proceselor de tăgadă sau de stabilire a paternităţii, partea împotriva căreia s-a intentat acţiunea poate refuza să fie supusă unei expertize şi nu există mijloace de constrângere legală.

În cazul dosarelor de stabilire a pensiei alimentare, judecătorii nu au posibilitatea de a verifica situaţiile în care debitorul munceşte la negru, iar în care nu are nici un venit, executarea silită este imposibilă. Mai mult, instanţa nu are posibilitatea de a verifica modul în care este folosită pensia alimentară, iar în cazul în care aceasta este foarte mare, unul din părinţi poate să profite nejustificat de aceasta. (L. Năstase/I. Stoica)

Sursă: Adevărul citat de FreeNews

Printr-o nouă hotărâre de Guvern, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene vor putea exercita profesiile de expert în tehnică judiciară şi extrajudiciară şi de expert criminalist, pe teritoriul României.Hotărârea modifică reglementările existente în domeniu, şi anume OG nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară precum şi OG nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti.

Până la modificarea menţionată, cele două ordonanţe prevedeau interdicţia în exercitarea acestor profesii de către alte persoane decât cele de cetăţenie română. În prezent, profesiile de expert dîn tehnică judiciară şi expert criminalist se poate exercita şi de către cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi de către cei ai statelor din Spaţiul Economic European, inclusiv de către cetăţenii români care au obţinut calificarea profesională necesară în aceste state.

Proiectul de hotărâre reglementează şi situaţia cetăţenilor unui alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European care intenţionează să efectueze activităţi de expertiză judiciară şi extrajudiciară, respectiv expertiză criminalistică în România, în mod temporar sau ocazional. Proiectul prevede în mod distinct această ipoteză indicând exceptarea acestor persoane de la procedura de examinare.

Pentru situaţia în care, în vederea exercitării temporare a profesiei de expert tehnic judiciar, extrajudiciar sau criminalist, solicitantul trebuie să se deplaseze pentru prima dată în România, acesta va trebui să îndeplinească şi anume condiţii:

- să facă dovada cetăţeniei
- să aibă atestatul de cunoaştere a limbii române
- să facă dovada calificării profesionale
- să dovedească faptul că este legal stabilit într-un stat membru în scopul desfăşurării de astfel de activităţi şi că nu îi este interzis să practice profesia, chiar şi cu caracter temporar, la momentul eliberării atestatului
- în cazul în care profesia nu este reglementată în statul în care este stabilit, este obligatoriu să se facă dovada că a desfăşurat o activitate specifică profesiei respective timp de cel puţin doi ani, în decursul ultimilor zece ani.

Polonia este împotriva creării unei Zile Europene împotriva pedepsei capitale, argumentând prin aceea că problema ar trebui să facă parte dintr-o discuţie mai largă despre viaţă şi moarte, inclusiv despre avort şi eutanasie.Opinia Poloniei a fost exprimată în cadrul unei întâlniri a experţilor jurişti ai statelor membre de la începutul acestei luni, în care blocul european anunţa un proiect prin care începând cu 2007 Uniunea Europeană ar urma să sărbătorească în fiecare zi de 10 octombrie Ziua Europeană împotriva pedepsei capitale.

Proiectul de declaraţie urmează să fie semnat de către Uniunea Europeană până la data de 10 octombrie 2007, când este programată prima aniversare, împreună cu comisia drepturilor omului formată din 47 de mebri, din cadrul Consiliului Europei. Însă Polonia se opune iniţiativei care a fost formulată iniţial de către Comisia Europeană, în luna iunie a acestui an.

“Nu credem că este o idee rezonabilă, deoarece pedeapsa cu moarte nu este o problemă reală în Europa. Nu există nici un motiv pentru care să promovăm o lege care oricum este în vigoare în fiecare dintre ţările Europei”, a declarat pentru Observatorul European purtătorul de cuvânt al Ministerului de externe polonez, Ana Fotyga.

În argumentarea poziţiei sale, Polonia a precizat că idea “dreptului la viaţă” nu se poate reduce la pedeapsa cu moartea, iar problema în sine nu merită o zi specială. “Credem că dacă cineva vrea să discute din punct de vedere legal problema morţii, ar trebui să analizeze în acelaţi context şi eutanasia şi avortul”, a mai declarat purtătorul de cuvânt polonez.

Comisia European respinge conexiunea între pedeapsa capitală şi subiectul “drepului la viaţă”. “În opinia noastră contextul discuţiei este limitat şi clar. Subiectul dezbaterii este pedeapsa cu moartea”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta această problemă şi în şedinţa programată pentru astăzi, 6 septembrie.

Din moment ce declaraţia prin care se înfiinţează ziua împotriva pedepsei capitale, face obiectul unei decizii unanime a Consiliului European, organismul de decizie al statelor membre, opinia contrară a Poloniei ar putea să blocheze integral propunerea.

Comisia este însă încrezătoare că această zi va fi promovată. “Ne aşteptăm ca ziua să fie adoptată şi credem că va fi adoptată de toate cele trei instituţii, inclusiv de către Consiliu, în timp util pentru ca Ziua Europeană împotriva Pedepsei capitale să se sărbătorească chiar din 10 octomrie al acestui an”, declară purtătorul de cuvânt al comisiei. Parlamentul European, cea de-a treia instituţie abilitată să ia parte la decizia finală, şi-a dat deja acordul pentru adoptarea acestei zile.