Redăm integral transcripul emisiunii Sinteza zilei din 31 mai.

Mihai Gâdea: Bună seara, bine v-am regăsit la Sinteza Zilei. Sunteţi la curent că astăzi a fost un nou termen şi se aştepta finalul procesului de terorism a lui Omar Hayssam. Într-un fel s-a încheiat. Nu ştim care e decizia Curţii. În studio se află doi dintre avocaţii lui Omar Hayssam, domnul Badie Arief Izzat, avocatul lui Omar Hayssam, şi lui Mohammad Munaf. Domnul Badie a fost avocatul lui Saddam Hussein. În această seară reprezintă la Bucureşti pe Omar Hayssam şi Mohammad Munaf. De asemenea, în studio domnul Ion Cazacu, avocat al lui Omar Hayssam, şi evident domnul Ion Cristoiu. În câteva clipe, prin telefon îl vom avea în direct pe Omar Hayssam, practic primul interviu pe care-l acordă după momentul fugii din România. Poate vom afla nişte informaţii extrem de aşteptate. Înainte de toate, aş vrea să vă întreb, domnule Badie, care este... Astăzi aţi venit cu o scrisoare pentru judecătoare, care înţeleg că conţine 8 pagini şi este prima declaraţie a lui Omar Hayssam. Dacă vreţi să ne arătaţi această scrisoare şi ce conţine ea, care e mesajul lui Omar Hayssam către judecători?
Badie Arief Izzat: (arabă) Domnul Omar Hayssam a fost introdus într-un mod abuziv în acest caz. După ce m-am interesat în acest caz, eu am fost şi avocatul domnului Munaf. Dacă ne uităm într-un mod superficial la acest caz... am o experienţă de peste 40 de ani în avocatură. Am simţit că există un complot direcţionat împotriva sa pentru a-l incrimina şi aceste incriminări pot să aibă motive economice. Totuşi multă lume spune că mai există şi motive politice, dar eu nu vreau să discut despre acest aspect. Şi încerc să nu implic alte nume în acest caz.
Mihai Gâdea: În mod evident, dumneavoastră ca avocat al lui Omar Hayssam veniţi şi-i luaţi apărarea şi lucrul pe care l-aţi spus mai devreme, faptul că e un complot, poate fi previzibil. Aş vrea să vă întreb care e motivul pentru care acum în al 12-lea ceas a trimis această scrisoare către judecătoare şi ce conţine în fond această scrisoare?
Badie Arief Izzat: Această scrisoare este scrisă în limba română, pe lângă celelalte scrisori pe care le am de la domnul Omar Hayssam în limba arabă, dar cred că sunt la avocaţii dânsului, făcând excepţia de ce există în această scrisoare, vreau să accentuez pe faptul că domnul Omar Hayssam şi domnul Munaf nu sunt vinovaţi în acest caz. Domnul Omar Hayssam suferă de două lucruri: primul lucru, că este bolnav de o boală canceroasă. Încriminarea sa într-o chestiune nedreaptă care în acelaşi timp afectează imaginea poporului român. El încearcă cu toate posibilităţile sale să i se acorde posibilitatea să contacteze autorităţile române şi să se exprime în acest caz pentru a-şi demonstra nevinovăţia. Şi se pare că lucrurile nu merg în acest sens. Solicit domnului preşedinte şi domnului prim-ministru şi ministrului de Justiţie să dea şanse acestui om să-şi exprime punctul de vedere.
Mihai Gâdea: În această seară îl vom putea asculta pe Omar Hayssam să-şi spună punctul de vedere către opinia publică. Domnia sa a vrut să ne sune, de aceea îl invit să sune în acest moment şi să intre în legătură cu noi. Domnule avocat?
Ion Cazacu: Aş vrea să vă spun în legătura cu această scrisoare că domnul Omar Hayssam, atunci când a întocmit-o, a spus că de la plecarea lui din România nu a făcut niciun fel de intervenţie publică, tocmai pentru că dânsul a dorit să se judece în România în faţa instanţelor, şi nu prin presă sau televiziune. Chiar a spus la un moment dat ca această scrisoare să fie adusă la cunoştinţă după referendum. Ultima parte a scrisorii lui, în care el solicită: 1. să fie audiat, pentru că vrea să-şi dovedească nevinovăţia şi consideră că orice om pe lumea asta care este acuzat trebuie să-şi spună punctul de vedere. Solicită, de asemenea, efectuarea comisiilor rogatorii cu Irak, cu Mohammad Munaf şi presupusul grup de răpitori ai jurnaliştilor români. Nu ştiu dacă ştiţi, dar în Irak se instrumentează un dosar cu adevăraţii răpitori. Şi în ultimul rând el spune „Precizez din nou că doresc şi vreau să dau o declaraţie amănunţită în care să spun tot ceea ce ştiu, întrucât deţin foarte multe elemente noi şi foarte importante. Evit să fac aceste declaraţii amănunţite în această perioadă pentru a nu apărea interpretări în legătură cu situaţia tensionată din România. Şi a propus, prin intermediul domnului avocat, fie o comisie rogatorie cu statele arabe cu care România are tratate de asistenţă juridică internaţională, fie, a spus, pot să merg la fiecare consulat român din ţările arabe să dau o declaraţie. Şi în cele din urmă astăzi, prin intermediul meu, a făcut o cerere de revocare a mandatului de arestare preventivă pentru că a spus „Dacă sunt liber şi pot să mă apăr ca un om liber, pot să vin înapoi în România să dau declaraţii”. Acest lucru l-am adus la cunoştinţa instanţei, am ataşat şi scrisoarea, însă din păcate doamna judecător a refuzat acest lucru. Şi în aceste condiţii, în seara asta o să aveţi legătura directă cu el.
Mihai Gâdea: Domnule Cristoiu, v-aţi ocupat de acest caz, sunteţi doctor în această răpire.
Ion Cristoiu: Cred că am scris vreo 200 de pagini.
Mihai Gâdea: A fost sau n-a fost răpire?
Ion Cristoiu: Nu. Asta o susţin de 2 ani şi ceva. În primul rând, chiar actul de acuzare neagă ideea de răpire, deoarece actul de acuzare ca şi referatul de arestare preventivă conţine următoarea acuzaţie: că Omar Hayssam ar fi încercat să însceneze o răpire pentru ca ulterior să fie considerat în România – citez din actul de acuzare –, a fost un fel de comedie ca să se ducă în Irak, să se întoarcă cu jurnaliştii şi aici să se întoarcă pe un cal alb. Citez din domnul Nastasiu „să vină pe un cal alb, să fie declarat eroul naţional şi să fie scutit de către preşedintele Traian Băsescu de dosarele alea penale”. Din punct de vedere juridic, nu e vorba de o răpire. E vorba de cel mult simularea unei răpiri. Că ulterior, după 4 aprilie, nu ştiu ce s-a întâmplat, vom mai discuta. Iar actul de acuzare trimite la legea cu terorismul, în care este încadrat la termenul de risc crearea unor anumite nelinişti, deci e încadrat şi faptul că dai telefon şi spui „am o bombă la Cotroceni” şi se provoacă nelinişte în opinia publică. Eu până acum am şi nu am cunoştinţă de o mărturie, un document al lui Omar Hayssam despre ce s-a întâmplat în zilele acelea, anume declaraţia de inculpat din şedinţa din camera de consiliu din data de 27 mai 2005, unde povesteşte ce s-a întâmplat de când a aflat ştirea răpirii. Nu ştiu dacă la dosar... La proces a făcut până acum vreo declaraţie publică?
Ion Cazacu: Nu
Ion Cristoiu: Vedeţi? Aici avem una din explicaţiile plecării lui Omar Hayssam. Probabil s-au temut ca procesul să fie public. Noi nu avem un punct de vedere al lui Munaf în faţa judecătorilor şi eventual a presei româneşti care se va duce acolo, să auzim ce spune. 2. Atenţie, noi nu avem până la ora actuală o declaraţie a lui Munaf, a lui Omar Hayssam la proces, pentru că între timp a plecat din ţară sau a fost scos, ca toţi cei care cunosc acest caz să-l confrunte cu tot ce s-a spus de către oficialităţi, de către Ciprian Nastasiu, de către preşedintele Traian Băsescu. O să mă uit şi pe scrisoare să văd dacă-mi răspunde la câteva întrebări şi vă anunţ c-o să-l întreb de un singur lucru foarte important: domnia sa în faţa lui Ciprian Nastasiu în România, 27 mai 2005, a declarat că în momentul în care a fost sunat de la Bagdad, în dimineaţa lui 29, 9:30, a doua zi după răpire,  l-a sunat pe Săracu Nicolae, care era director la firma sa, să se ducă la Ministerul de Externe şi să spună a fost răpire. Sunt curios ..... dacă acest domn Săracu a fost audiat sau chemat la proces, iar acest domn Săracu Nicolae spune că a luat legătura cu domnul director Hriţuleac Ioan. Dacă aţi mai auzit de acest director care ar trebui să ne spună... pentru că în momentul în care Omar Hayssam a spus a doua zi, a informat autorităţile la 10-11 că a primit un telefon, nu mai poate fi vorba de o complicitate.
Mihai Gâdea: Luăm publicitate. Aştept telefonul. Îl avem la telefon pe Omar Hayssam. Înainte de toate aş vrea să vă întreb dacă ne puteţi spune unde vă aflaţi?
Ion Cristoiu: Înainte să întrebăm dacă e chiar Omar Hayssam?
Mihai Gâdea: Recunoaştem după voce.
Omar Hayssam: Domnule Cristoiu, vreau să vă salut întâi pe dumneavoastră pentru că am o mare admiraţie pentru persoana dumneavoastră ca un adevărat ziarist. Nu vreau să vă flatez chiar în faţa opiniei publice, dar de la început am urmărit articolele scrise de dumneavoastră şi analizele.
Mihai Gâdea: Pentru a înţelege mai bine, ne puteţi spune unde sunteţi acum?
Omar Hayssam: Eu sunt în Beirut în acest moment.
Mihai Gâdea: Ne puteţi urmări?
Omar Hayssam: Da, vă văd.
Mihai Gâdea: Aş vrea să vă întreb, dumneavoastră aţi declarat că vreţi să vă întoarceţi în România, în condiţiile în care aţi plecat din România, aflându-vă în libertate. Care ar putea să fie motivul pentru care dumneavoastră v-aţi întoarce acum în România?
Omar Hayssam: În primul rând, trebuie să vă spun de ce am plecat din România, pentru că foarte multă lume se întreabă.
Mihai Gâdea: Aţi plecat cu berbecuţi, aşa cum s-a scris în presa din România?
Omar Hayssam: Nicio variantă care a fost vehiculată în presă...
Mihai Gâdea: Nicio variantă nu e corectă?
Omar Hayssam: Nu. Am plecat în primul rând ca să nu fiu arestat din nou şi datorită unor presiuni care se exercitau. Nu sunt acum chiar hotărât să le spun, dar probabil la un timp potrivit le voi spune. Dar principalul motiv e să nu fiu rearestat, pentru că s-au făcut anumite demersuri care m-au convins că în maximum 60 de zile de la data de când am plecat puteam să fiu rearestat. Spunea mai devreme domnul Cristoiu despre aşa-zisa răpire sau înscenare, sau incriminare care mi-a fost adusă. În primul rând eu sunt acuzat că aş fi făcut acest lucru pentru două motive: unul din ele ca să pot pleca din România că aveam interdicţie de a părăsi România. Acest lucru e o minciună. Eu acum cer prin intermediul dumneavoastră oricărei instituţii a României să se intereseze dacă a existat în luna martie, februarie 2005, vreo interdicţie.
Ion Cristoiu: Vă confirm eu că nu aveaţi interdicţie de plecare din România. Garantez.
Omar Hayssam: Un motiv pentru care aş fi făcut această infracţiune era să plec din România. Puteam să plec liniştit cum am plecat de nenumărate ori. Al doilea motiv este a scoate 4 milioane dolari din România din banii mei. Şi în acest moment se pot scoate foarte multe milioane de dolari din România fără să audă şi fără să ştie nimeni.
Mihai Gâdea: Şi în felul acesta dumneavoastră vreţi să demonstraţi că motivele invocate nu pot fi reale într-o astfel de situaţie? Dar vreau să vă întreb, cu toate informaţiile pe care le aveţi, sunteţi teroristul numărul 1 al României, conform autorităţilor române, acestea sunt acuzaţiile care vi se aduc. Puteţi să prezentaţi dovezi că nu stau lucrurile aşa? A fost o răpire sau n-a fost? Au fost alţii care i-au răpit pe cei trei jurnalişti?
Omar Hayssam: Până în prezent nimeni nu a făcut nici măcar vorbire în România despre adevăraţii răpitori, care sunt şi cum se numesc ei. Eu sunt sigur că la autorităţile române se află numele acelor persoane şi declaraţiile lor date după arestarea lor de forţele americane, când îşi recunosc vinovăţia şi spun fiecare de unde aparţine: unul din armata Jihad, nu ştiu cum. Aceste date le deţin.
Mihai Gâdea: Nu există nicio legătură între dumneavoastră şi aceşti oameni la care faceţi referire?
Omar Hayssam: Nici nu îi cunosc, nici nu am auzit în viaţa mea de ei până nu am intrat în posesia unor acte şi am aflat cum se numesc. Şi ei chiar sunt întrebaţi de judecătorul irakian dacă-l cunoaşte pe Munaf, pe X. N-au niciun fel de legătură nici cu Munaf, nici cu Omar Hayssam.
Mihai Gâdea: În cazul acesta, dacă dumneavoastră spuneţi că sunteţi complet nevinovat, nu aveţi nicio legătură cu toată această poveste, înseamnă că cineva v-a înscenat toată această chestiune şi cineva vrea să vă înfunde? Cine e acea persoană?
Omar Hayssam: Acelor persoane, când o să am posibilitate să mă exprim liber în faţa unei autorităţi judiciare sau în faţa unui consul al României, le voi spune cu detalii şi cu probe. Orice cuvânt pe care-l scot acum din gură e sprijinit de documente clare, fiecare persoană ce rol a avut, de unde până unde şi care a fost intenţia ei şi de ce.
Mihai Gâdea: Nu ne puteţi prezenta absolut niciun indiciu cu privire la aceste persoane, la aceste intenţii?
Omar Hayssam: Aşa cum a spus şi domnul avocat Cazacu, nu am avut nicio intenţie să mă apăr prin intermediul televiziunilor sau în presă. Toată intenţia mea a fost să mă apăr în faţa justiţiei. Aceste documente pe care le deţin, chiar i-am rugat pe domnii avocaţi să nu le prezinte nici măcar azi în justiţie. Cu toate provocările, nu am vrut să le prezint niciodată în mass-media, n-am vrut să fac nicio intervenţie pentru a nu mă amesteca în viaţa politică din România.
Mihai Gâdea: Dacă dumneavoastră daţi informaţii, înseamnă că informaţiile au legătură cu viaţa politică din România?
Omar Hayssam: Vrem, nu vrem, anumite persoane s-au folosit, fie că e adevărat ceea ce s-a spus, fie că s-au folosit de numele unor persoane din mediul politic din România pentru a duce la bun sfârşit ceea ce şi-au propus.
Ion Cristoiu: Dumneavoastră, în afară de această declaraţie de inculpat pe care o am eu, şedinţa din camera de consiliu din 27 mai 2005, unde descrieţi tot ce s-a întâmplat în zilele acelea. Mai aveţi o altă declaraţie care o contrazice pe asta sau pot s-o iau în continuare ca bază?
Omar Hayssam: Eu n-am nicio altă declaraţie în afară de ceea ce aveţi dumneavoastră din camera de consiliu în care atunci, arestat proaspăt, nici nu ştiam pe ce lume mă aflam. Am povestit cu lux de amănunte cu fiecare minut ce s-a întâmplat şi cum s-a întâmplat. Am făcut o poveste. Iar întâlnim perioada în care am fost arestat... În primul rând vreau să vă spun: eu am fost arestat în ziua de 5 aprilie, anunţat că sunt deja arestat. 2 luni ţinut fără contact nici cu avocaţii, nici cu familia şi după 2 luni acuzat de terorism. Cu toate astea, s-au întâmplat destule lucruri în acea perioadă de unde am început eu să-mi formez o idee cât de cât. Întrebarea care se pune clar: de ce n-am vorbit în instanţă? Imaginaţi-vă, când eram ameninţat cu o condamnare de peste 20 de ani şi în condiţiile în care eram tratat cum eram tratat, chiar avocaţii mă sfătuiau „Nu vorbi că-ţi agravezi situaţia, pentru că s-ar putea răzbuna pe tine şi chiar poţi fi omorât. Mai bine taci şi vedem care e situaţia”. Altă întrebare care spune: când ai fost eliberat, de ce nu ai vorbit? Imaginaţi-vă să vorbesc eu şi să dezvălui anumite lucruri despre X şi Y, şi ce-au făcut şi ce-au vrut, fiind în mâna lor? Care om ar fi făcut asta? Nu am vrut s-o fac nici după aceea. Am plecat după ce-am intrat în posesia unor acte oficiale, legale, care dovedesc clar că lucrurile nu stau aşa, ci cu totul altfel. Nu am vrut să fac nicio intervenţie în toată această perioadă de tensiune în viaţa politică din România tocmai pentru a nu zice cineva că fac jocul lui X, lui Y. Nu fac jocul nimănui, nu vreau decât să arăt că nu stau lucrurile aşa cum s-au spus, nu sunt terorist, n-am răpit pe nimeni, n-am făcut rău nimănui. Orice infracţiune pe care o face orice om, că e mic, mare, cult, incult, are un scop. În infracţiunea asta ce scop aş avea eu? Un lucru vreau să-l amintesc: în 2004, 28 februarie, când am fost în Yemen de bunăvoie, am văzut că sunt 5 marinari arestaţi când m-am deplasat şi i-am salvat de la moarte, nu m-a făcut nimeni erou. Nimeni din oficialii României nu mi-a zis nici măcar mulţumesc.
Ion Cristoiu: O singură întrebare: de ce în seara zilei de 29 martie, a doua zi după răpire, după ce dimineaţa la 9:30 aţi primit telefonul, de ce aţi apelat la domnul Yassin şi să mergeţi la domnul Traian Băsescu? Ce v-a apucat?
Omar Hayssam: Eu n-am apelat la domnul Yassin şi nu am solicitat să merg la domnul Băsescu. Domnul Yassin ştia din seara zilei de 28  martie, când am primit telefonul de la prietenul lui Marie-Jeanne, am sunat printre alţii şi pe Yassin şi am spus „uite ce telefoane am primit”. Şi de ce l-am sunat, o să spun la timpul potrivit. E legat de alte evenimente. Şi mi-a spus că vin la tine, şi în 10 minute era la mine la birou împreună cu soţia lui, în seara de 28 martie.
Ion Cristoiu: De ce v-aţi dus la preşedinte?
Omar Hayssam: Sunt martori care erau în biroul meu când a venit cu soţia lui.
Ion Cristoiu: Şi dânsul v-a propus să mergeţi la preşedinte a doua zi? Aţi fost la preşedinte?
Omar Hayssam: La cererea lui, bineînţeles. Astea o să facă parte din declaraţia pe care vreau s-o dau eu când am posibilitatea.
Ion Cristoiu: După tot ce s-a întâmplat, l-aţi condus pe domnul Yassin pe 29 ca să plece în Irak. Mai aveţi încredere în doctorul Yassin acum?
Omar Hayssam: O las pentru mine.
Mihai Gâdea: Mohammad Munaf a depus mărturie împotriva dumneavoastră, că de fapt aţi organizat această răpire. Sunteţi la curent cu această declaraţie?
Omar Hayssam: Absolut.
Mihai Gâdea: Cum vă explicaţi că a făcut această declaraţie împotriva dumneavoastră în condiţiile în care spuneţi că sunteţi nevinovat?
Omar Hayssam: Acest lucru tocmai cer prin intermediul dumneavoastră să se facă în comisia rogatorie să fie audiat Munaf să spună el cum a dat această declaraţie şi în declaraţia pe care o voi da eu, atunci voi da şi eu mai multe detalii cum a fost dată, prin intermediul cui, la cererea cui.
Mihai Gâdea: Ştiţi că în momentul în care dumneavoastră aţi plecat din România, şefii serviciilor secrete şi-au dat demisia? S-a produs un cutremur în România pentru faptul că aţi reuşit să plecaţi din România. Aţi fost ajutat de serviciile secrete româneşti sau de altă natură să plecaţi din România?
Omar Hayssam: Nu vreau să răspund deocamdată.
Ion Cristoiu: Am mai primit acum un mesaj de la un jurnalist care se interesează de caz: aţi fost la Cotroceni cu doctorul Yassin?
Omar Hayssam: Face parte din declaraţia pe care vreau s-o dau.
Ion Cristoiu: Aşa spuneţi pe 27 mai, că aţi fost.
Omar Hayssam: Nu vreau să fie interpretat niciun cuvânt pe care-l scot. Eu vreau să dovedesc că nu sunt vinovat. Vinovaţi sunt alţii.
Mihai Gâdea: Şi nu vreţi să daţi niciun indiciu despre cei care sunt vinovaţi?
Omar Hayssam: Imaginaţi-vă să vă spun acum prin televizor că e X, că e Y. În fiecare apărare trebuie să ai nişte arme pe care nu trebuie să le ştie adversarii tăi.
Mihai Gâdea: Dar vinovaţii sunt doar în Irak sau sunt şi în România pentru răpirea jurnaliştilor români în Irak?
Omar Hayssam: Şi acolo, şi acolo. Un lucru vreau să-l accentuez, lucru care nu mă surprinde: de ce nu se vrea aflarea acestui adevăr? Eu mă adresez acum doamnei judecător Sofica Dumitraşcu: de ce nu admite probe atât cerute de mine, cât şi de avocaţii mei? Când spunem că e o justiţie independentă, trebuie să judece un caz în baza unor adevăruri. Se poate judeca un dosar de terorism fără să fie audiaţi inculpaţii, martorii? Doamna judecătoare a audiat anumite persoane din România care n-au nicio implicare în acest caz. Să-l audiem pe domnul Ion Vasile, pe una Cristina Neamţ. Ce legătură au aceşti oameni cu acest dosar? În dosarele ăsta figurează numele meu, numele lui Munaf, numele fratelui lui, cumnatului lui, alţii din Irak. E posibil să nu poată justiţia din România să audieze pe oamenii ăştia? Ministrul adjunct al Irakului spune „Noi v-am dat aprobare telefonică să vă întâlniţi cu inculpatul din Irak, dar fără a efectua o anchetă”, iar procurorii din România au fost în Irak de 5 ori şi au efectuat anchete, au întocmit acte premergătoare, au acuzat, au arestat, au trimis în judecată în baza unor acte obţinute ilegal. Nu există un stat în lume să permită unei alte autorităţi străine să efectueze cercetări şi să întocmească acte pe teritoriul lui. Asta spune legea irakiană. Se întâlnesc procurorii cu Munaf în mai, iunie, septembrie 2005 şi noiembrie 2006 şi stau ore întregi. El a declarat foarte multe lucruri chiar importante. N-au fost consemnate în acel proces-verbal. Doamna judecătoare nu vrea să ia în calcul, spunând că acel proces-verbal e întocmit într-un alt dosar cu trafic de armament internaţional. Păi dacă un inculpat e audiat într-o cauză şi spune lucruri importante pentru o altă cauză, nu luăm în considerare? Eu o rog pe doamna judecătoare să facă demersurile pentru aflarea adevărului. O rog să mă audieze pe mine într-un mod liber, să pot să mă apar, să pot să scot capul. Eu acum stau într-un cartier din care ies foarte greu, nu sunt liber să circul. Cum pot să mă prezint în faţa unei autorităţi oficiale, să dau o declaraţie în acest sens, având un mandat de arestare internaţional care mă păzeşte la fiecare colţ? O rog pe doamna judecătoare să-l audieze pe Munaf.
Ion Cristoiu: În afară de această declaraţie, în cursul anchetei, aproape 2 ani, aţi făcut o declaraţie asemănătoare cu ce vreţi să faceţi acum?
Omar Hayssam: Nu. N-am făcut niciun fel de declaraţie.
Ion Cristoiu: În afară de cea din sala de consiliu, 27 mai.
Omar Hayssam: Absolut. Am făcut o discuţie cu procurorul, a consemnat-o dumnealui într-un proces-verbal.
Mihai Gâdea: Care este starea dumneavoastră de sănătate? Pentru că în momentul în care aţi plecat din România şi motivul pentru care aţi fost eliberat, a fost un întreg scandal cu medicul care a dat, şi practic Ciprian Nastasiu cere eliberarea dumneavoastră pe motive de sănătate, pentru faptul că aţi fost operat de cancer la colon şi că eraţi într-o stare foarte critică. Care e starea dumneavoastră acum de sănătate?
Omar Hayssam: Destul de dificilă.
Mihai Gâdea: E una stabilă, e una critică?
Omar Hayssam: Am probleme la plămâni şi la ficat. Încerc să mă tratez în continuare. Trebuia să fie făcută încă o intervenţie chirurgicală şi încercăm s-o amânăm.
Mihai Gâdea: Ce aţi vrea să le spuneţi lui Marie-Jeanne, lui Mişcoci, lui Ovidiu Ohanesian care poate vă urmăresc?
Omar Hayssam: Nu pot să le spun decât că să creadă în Dumnezeu. Nu-i cunosc. Bineînţeles, ei ştiu foarte bine că nu-i cunosc, n-am vorbit cu ei niciodată, n-aş fi avut niciun motiv să le fac rău, mai ales lui Marie-Jeanne pentru că o cunoşteam dinainte, îl cunosc pe tatăl ei şi domnul Ion Vasile e ultima persoană din România la care m-aş fi gândit să-i fac rău. E chiar persoana care a fost îngrijorată de mine înainte să fiu arestat cu 2 zile. Probabil dumnealui prin experienţa lui în societate şi politică presimţea ceva.
Ion Cristoiu: Am primit un nou mesaj: E adevărat că averea dumneavoastră e dată doctorului Yassin?
Omar Hayssam: Nu vreau să comentez că pe urmă sunt interpretări şi se nasc multe chestiuni. Le voi spune când am posibilitatea să mă exprim liber.
Ion Cristoiu: Dacă aţi fi rămas în România, la proces aţi fi spus adevărul sau aveaţi nevoie să vă duceţi în străinătate să găsiţi documentele?
Omar Hayssam: Atât cât ştiam eu în România până în 2006, tot nu puteam să le spun fiind acolo şi în al doilea rând m-am hotărât să nu vorbesc până nu am documente. În acest moment vă spun că deţin destul de multe documente autentice.
Ion Cristoiu: S-au întrebat foarte mult de legături oameni, jurnalişti şi s-au făcut tot felul de speculaţii în România în momentul în care aţi fost arestat de legăturile dumneavoastră cu oameni politici. S-au prezentat imagini când aţi fost cu preşedintele Iliescu într-o delegaţie, o imagine că aţi fi fost chiar în relaţii cu Emil Constantinescu, pe care el le-a negat, cu Dinu Patriciu şi aşa mai departe. Cu oamenii aceştia aveaţi relaţii de afaceri, de prietenie? Ce tip de relaţii aveaţi?
Omar Hayssam: E firesc ca un om de afaceri de anvergură să aibă relaţii în domeniul politicului pentru că politicul e legat de economic şi economicul de politic. Mai ales într-o ţară ca România, fiecare om vrea să-şi apere interesele şi ceea ce a făcut. Că am călătorit cu domnul preşedinte Iliescu ca un om de afaceri, sunt cetăţean român, cu toate că toată ziua „sirianul”. Nu e o ruşine, e ţara mea natală şi sunt mândru că mi se spune sirianul, sau „românul” dacă mi se spune sunt mândru. Întrebarea care se pune: pleacă Omar Hayssam în delegaţie, preşedintele României şi alţi demnitari este verificat de toate serviciile secrete, i se dă aprobare pe toate serviciile să meargă în delegaţie oficială şi deodată constatăm că e spion, ofiţer sirian, face spionaj, trafic de armament, Saddam Hussein şi aşa mai departe. Cum e posibil ca de 26 de ani serviciile secrete n-au aflat că ăsta a fost trimis să facă spionaj? Şi în favoarea cui şi în ce domeniu? Cine e interesat de spionaj în România? Stă Omar Hayssam 26 de ani? Pe urmă constatăm că e ofiţer sirian? E chiar de râsul lumii.
Mihai Gâdea: N-aţi avut niciun fel de afaceri cu regimul Saddam Hussein, cu arme sau fără arme?
Omar Hayssam: Nu am făcut niciun fel de afaceri nici măcar cu Irakul, nici cu civil, nici cu militar, nici înainte, nici acum, nici după. Chestiunea cu trafic de armament e chiar o fabulaţie.
Ion Cristoiu: Ştiţi vreun dosar penal în legătură cu alt dosar al dumneavoastră cu traficul de arme?
Omar Hayssam: Presupus dosar. Probabil că nu s-a scos la lumină nici acum pentru că nu există aşa ceva, nu există acest trafic de care se vorbeşte. Se găseşte în calculator secretari, o hârtie, fără semnătură, fără adresă, rachete, MIG-uri. E chiar de râsul lumii, incredibil.
Mihai Gâdea: Am înţeles că Yassin v-a spus să mergeţi împreună la preşedintele Băsescu.
Omar Hayssam: Da.
Mihai Gâdea: Doctorul Yassin se cunoştea dinainte cu preşedintele?
Omar Hayssam: Da. Nu e un secret. Se cunoşteau de foarte mult timp.
Ion Cristoiu: Dumneavoastră aţi fost arestat pe 5. Când v-aţi dat seama că era ceva în neregulă, că sunteţi suspect, că vă suspectează autorităţile române de terorism?
Omar Hayssam: După 2 luni.
Ion Cristoiu: Dar la întâlnirea de la Cotroceni nu vi s-a părut ceva suspect?
Omar Hayssam: Nu pot să discut acum.
Badie Arief Izzat: Vreau să ştiu de ce domnul care stă cu noi în platou l-aţi prezentat că este jurnalist. O dată vorbeşte în sensul lui Robin Hood şi îl atac într-o modalitate politică... Un jurnalist trebuie să fie neutru, care caută adevărul.
Mihai Gâdea: Pe cine a atacat? Pe domnul Hayssam?
Omar Hayssam: Vă traduc eu, că am înţeles.
Mihai Gâdea: Vă rog, domnule Hayssam, ca să înţelegem.
Omar Hayssam: Ceea ce voia să spună domnul avocat se adresează domnului Cristoiu, că întrebările lui sunt chiar ca un procuror, nu ca ziarist. Domnul avocat nu ştie natura societăţii române şi modul în care lucrează ziariştii în România, pentru că ei sunt şi anchetatori şi ziarişti, şi e firesc. Acest lucru nu-l înţelege domnia sa.
Ion Cristoiu: E un elogiu dacă sunt procuror, că fac o anchetă.
Badie Arief Izzat: Aş vrea să-mi exprim părerea. Care este atitudinea dumneavoastră dacă domnul Munaf este discriminat şi achitat? Şi care va fi poziţia domnului Omar Hayssam? Şi sunt convins.
Omar Hayssam: (arabă) Domnul Cristoiu este singurul jurnalist care gândeşte într-un mod realist şi vrea să găsească... să dea lumină acestui caz... (română). Ceea ce am explicat că nu are o părere bună despre disputa cu domnul Cristoiu, pentru că traducerea nu cred că e foarte corectă, de aceea i-am explicat acum.
Mihai Gâdea: (engleză) Suntem jurnalişti şi avem întrebări, pentru că Omar Hayssam a fost prezentat în România ca cel mai important terorist, de fapt singurul. Avem întrebări, nu suntem judecători. Încercăm să găsim adevărul. E posibil să găsim adevărul în această problemă?
Badie Arief Izzat: O dată spuneţi că are legătură cu Saddam Hussein şi o dată spuneţi că e implicat în traficul de arme.
Mihai Gâdea: Nici asta n-am spus.
Badie Arief Izzat: Şi o dată spuneţi că e implicat în răpirea jurnaliştilor.
Mihai Gâdea: Vă rog să-i traduceţi dumneavoastră, domnule Omar Hayssam. Nici domnul Cristoiu, nici eu nu am spus nici de trafic de armament, nici de faptul că a făcut afaceri cu Saddam Hussein. Acestea sunt informaţii care au fost oferite în presa din România despre domnul Omar Hayssam.
Badie Arief Izzat: Întreg discursul meu spre poporul român, aş vrea ca autorităţile justiţiare din România să aştepte o decizie finală din partea sistemului de justiţie din Irak şi vreau să...
Omar Hayssam: Alo. Domnul avocat vrea să spună că se adresează poporului român şi Ministerului Justiţiei din România de a avea răbdare să se pronunţe Curtea Supremă din Irak în acest proces şi să se dea verdictul final, după care pot fi clarificate mai multe aspecte.
Mihai Gâdea: Şi când se va întâmpla? Când Curtea Supremă va da o soluţie?
Omar Hayssam: La sfârşitul lunii iunie va avea loc...
Badie Arief Izzat: Decizia finală va fi elaborată în mai puţin de 2 luni şi sunt sigur că peste 80% din această decizie va fi în favoarea domnului Omar Hayssam şi prietenii lui. Sunt foarte intrigat de ce s-a reluat procesul în România pentru incriminarea domnului Omar Hayssam. Cu acest prilej îmi doream foarte mult să spun un lucru, să mă prezint cu avocaţii, colegii mei, să vină domnul Hamad Yassin la interogare. Aş dori ca Curtea de Justiţie să-şi oprească demersurile până aflăm o decizie finală în Irak, pentru că nu e admisibil să se incrimineze un om de două ori pentru acelaşi motiv. Şi acest lucru toată lumea ştie şi cred că justiţia din România ştie foarte bine. Iar eu în 3 ore o să plec din România şi salut poporul român şi preşedintele român că mi-a permis să vin în România ca să aduc explicaţii pentru adevărul situaţiei care îi interesează în mod special domnului preşedinte şi domnului prim ministru şi tuturor oamenilor implicaţi şi poporul român.
Mihai Gâdea: Domnule avocat, vă mulţumesc şi eu.
Ion Cristoiu: Staţi că nu vă las. Domnule Omar, nu puteţi să ne trimiteţi şi nouă copiile după documente?
Omar Hayssam: Eu le depun în justiţie când justiţia vrea să mă asculte, să afle adevărul. Fac încă o dată apel să se vrea în primul rând aflarea adevărului. Fac apel la toate autorităţile din România pentru a face demersuri pentru aflarea întregii poveşti.
Ion Cristoiu: Legal, ce vreţi? Am înţeles că pe televiziuni nu vreţi să discutaţi.
Omar Hayssam: Eu doresc şi solicit să fiu lăsat să mă exprim liber. Acest mandat de arestare internaţional îmi îngrădeşte libertatea de a mişca şi a vorbi. În cazul în care eu voi fi găsit vinovat după aflarea adevărului, foarte frumos poate fi emis un nou mandat pentru executarea pedepsei care e mult mai greu decât acest mandat de arestare preventivă în acest moment. Eu să fiu lăsat liber două săptămâni.
Ion Cristoiu: Şi să veniţi în România? O să spună autorităţile române că vreţi să scăpaţi de mandat.
Omar Hayssam: Nu, două săptămâni să fiu lăsat liber să mă exprim.
Ion Cristoiu: Veniţi în România la proces?
Omar Hayssam: Sunt dispus să vin şi în România la proces să prezint tot ceea ce am de spus. Sunt dispus să merg la un consulat al României de oriunde. Sunt dispus să mă prezint în faţa unei comisii rogatorie cu orice ţară se doreşte, sunt dispus să primesc orice fel de autoritate, cu aprobarea autorităţilor unde mă aflu ca să pot să mă exprim liber, să spun ce am de spus, pentru că ceea ce am eu de spus arată că lucrurile nu stau aşa.
Ion Cristoiu: Am înţeles. Mi-a trimis un tânăr jurnalist mesaj şi întreabă „De ce acum după un an şi ceva cereţi să vorbiţi?” Că de un an aţi plecat.
Omar Hayssam: În perioada cât am fost plecat… Eu vă spun de ce cer să vorbesc acum. V-am spus – în perioada cât am fost arestat nu puteam vorbi şi chiar eram sfătuit de avocaţi şi de alţi… Nu e cazul să vorbesc pentru că agravez situaţia şi pot să fiu chiar executat într-un mod sau altul. 2 – după ce am fost eliberat şi urmărit pas cu pas zi şi noapte şi, mai mult decât atât, toate semnalmentele spuneau că voi fi arestat din nou, dacă vorbeam chiar eram arestat în secunda 2 probabil. Iar după ce am plecat nu am vrut să intervin eu în niciun fel pentru a nu fi interpretat: „Stai că face acum jocuri”. Nu fac jocuri. Am avut răbdare în speranţa că justiţia şi autorităţile fac toate demersurile pentru aflarea adevărului. Am considerat că în momentul în care acest adevăr este aflat de autorităţile româneşti, de justiţia din România, este mult-mult mai credibil decât aş fi vorbit eu. De aceea nu am vorbit. Dar în momentul în care văd că se forţează nota şi se vrea judecarea acestui caz fără aflarea adevărului, fără audierea mea, fără audierea lui Mohamed Munaf, fără audierea a altor inculpaţi şi martori…
Mihai Gîdea: Deci dumneavoastră aţi fi de acord ca să fiţi audiat la Beirut, unde vă aflaţi în momentul acesta, şi cereţi de fapt şi credeţi că ar fi normal ca şi Mohamed Munaf să fie audiat printr-o comisie rogatorie la Bagdad?
Omar Hayssam: Normal.
Mihai Gîdea: Şi cine nu vrea asta?
Ion Cazacu: Numai puţin. Acum o săptămână a fost un termen în preocesul lui Mohamed Munaf, ca şi inculpat în dosarul răpirii, la Curtea de Apel. Am participat împreună cu colegul meu la acel termen. Acolo doamna judecător, după ce l-a audiat pe domnul avocat, a lăsat un termen de gândire şi a spus că se gândeşte să revină asupra Comisiei Rogatorii, comisie prin care se poate audia respectiva persoană, Mohamed Munaf, care este cetăţean irakian şi american. Sigur că, prin intermediul Comisiei Rogatorii, magistratul român pune întrebări, iar magistratul irakian este cel care le adresează. Acest lucru a fost explicat într-o scrisoare a domnului ministru Tudor Chiuariu, pe care a trimis-o ambelor judecătoare – atât judecătoarei care se ocupă de cazul Mohamed Munaf, cât şi doamnei judecător Sofica Dumitraşcu, care se ocupă de cazul Omar Hayssam – a fost trimisă o scrisoare în care a şi menţionat: „Există un element nou, acesta că autorităţile irakiene vor accepta o comisie rogatorie”. Nu videoconferinţă. Au revenit asupra acestui lucru şi au spus că videoconferinţa ar însemna de fapt un contact direct între un magistrat străin şi un inculpat din acea ţară, dar că vor accepta o comisie rogatorie. Deci, ca atare, se pot adresa întrebări lui Mohamed Munaf şi celorlalţi acuzaţi în acest dosar. Doamna judecător care a instrumentat cazul lui Mohamed Munaf şi-a lăsat un termen de gândire şi a spus că va reflecta şi probabil că va reface procedura. Din păcate, astăzi doamna judecător Dumitraşcu, după o deliberare sau o pauză de 10 minute, a venit şi a spus că nu mai interesează acest lucru. Este puţin frustrant pentru că, aşa cum a spus şi clientul meu, autorităţile române au fost de patru ori în Irak. Eu consider că chiar dacă au avut autorizaţie de la forţa multinaţională aceasta nu acoperă dispoziţiile legale, care spun că se face această audiere într-o anumită formă. Au fost acolo, au luat declaraţii. Nu avem nimic de comentat. Opinia mea este că sunt nelegale. Iar acum în faţa judecăţii în care un magistrat român ar dori să ia contact prin intermediul comisiei rogatorii cu ceilalţi inculpaţi nu se mai poate şi, din păcate, s-a respins acest lucru. Doamna Sofica Dumitraşcu a spun că amână pronunţarea asupra dosarului. Ea mai are o posibilitate. Cred că datorită, poate şi acestei emisiuni, poate şi a documentelor pe care le va citi în linişte, mai are o posibilitate doamna judecător – aceea de a repune pe rol dosarul „Omar Hayssam” în ideea efectuării comisiei rogatorii.
Mihai Gîdea: Domnul Omar Hayssam, respingeţi cu vehemenţă că i-aţi răpit sau sunteţi autorul acestei răpiri în Irak, da?
Omar Hayssam: Cuvântul „resping” e uşurel. Resping categoric.
Mihai Gîdea: Atunci nu aţi avea nimic împotrivă să stăm de vorbă acum cu Ovidiu Ohanesian şi să vorbească cel care a fost răpit. Domnul Ovidiu Ohanesian, bună seara. Înţeleg că aveţi două întrebări pentru Omar Hayssam.
Ovidiu Ohanesian: Am şi mai multe întrebări. Din păcate domnul Omar Hayssam nu dă semne că ar vrea să spună prea multe. Poate totuşi îşi va da drumul puţin la gură şi ne va spune şi nouă câteva lucruri care ne-ar interesa în cazul acesta. Domnul Omar Hayssam, cine credeţi dumneavoastră că l-a predat pe Mohamed Munaf, partenerul dumneavoastră, americanilor din Ambasada României, la ordinul cui şi cu ce motive?
Omar Hayssam: Deci domnul Ovidiu Ohanesian, noi nu am avut ocazia să vorbim niciodată şi o să vorbim cu această ocazie. Eu nu că nu aş vrea să spun multe. Aş avea multe de spus, dar o apărare a unui invinuit, a unui inculpat, nu se face prin intermediul televiziunii. Eu totuşi încă am încredere că justiţia vrea să afle adevărul şi vrea să aplice legea,  să fie corectă. Dumneavoastră sunteţi foarte dornic să aflaţi cât mai multe. Am urmărit intervenţiile dumneavoastră în presă. Dumneavoastră ceva-ceva aveţi o idee aşa, dar nu ştiţi de unde s-o apucaţi. Acuzaţi pe unii, pe alţii. O idee aveţi dumneavoastră că ceva nu este în regulă, dar nu ştiţi exact de unde s-o apucaţi. Probabil că nici asta nu ar fi trebuit să spun acum. Deci Mohamed Munaf a fost liber două zile după ce aţi ieşit de unde aţi fost ţinuţi. El a fost acasă, după care s-a întâmplat ceva.
Ion Cristoiu: Asta e o noutate.
Ovidiu Ohanesian: E bine că am făcut un pas înainte.
Omar Hayssam: Deci domnul Ovidiu Ohanesian, dumneavoastră când aţi ieşit aţi fost predat Ambasadei. Dumneavoastră aţi stat jos în Ambasadă, Mohamed Munaf a fost ţinut într-o cameră sus la etaj.
Ovidiu Ohanesian: Nu, am fost la etaj toţi.
Omar Hayssam: El a fost ţinut undeva singurel.
Ovidiu Ohanesian: În seara aceea, ambasadorul Stuparu i-a dat dispoziţie clară şefului protecţiei şi pazei din Ambasadă: „Mâine dimineaţă îl iei pe Mohamed Munaf de mânuţă şi te duci cu el la americani că vor să stea de vorbă cu el”. Şi dus a fost. Preşedintele ţării, Traian Băsescu, a negat cu îndârjire acest lucru acum o lună sau două. Ne-a făcut mincinoşi pe toţi.
Omar Hayssam: Eu nu fac acum intervenţii la ceea ce a spus domnul Traian Băsescu sau alţii, dar eu vă spun foarte clar – el de la Ambasadă a fost dus la Hotel Al Rashid şi acolo s-au purtat discuţii cu el de către FBI, de către membrii Ambasadei…
Mihai Gîdea: Am pierdut legătura cu Omar Hayssam?
Ion Cristoiu: Sunt întrebări prea delicate. S-a întrerupt legătura.
Mihai Gîdea: Am o rugăminte domnule Omar Hayssam. Sunaţi din nou pentru că vreau să vă pun o întrebare. Întrebarea care ar trebui clarificată: preşedintele Traian Băsescu ne-a făcut un film al răpirii jurnaliştilor români în Irak. Am văzut acel film şi, sigur, că acele informaţii au fost oferite de către serviciile secrete şi de cei care pot oferi astfel de informaţii şi aş fi vrut să vă întreb domnule Omar Hayssam unde a fost informat preşedintele în opinia dumneavoastră şi care sunt lucrurile pe care, cel puţin la momentul acesta, le ştiţi din documente, din date, că de fapt filmul nu ar fi aşa cum a fost prezentat preşedintelui şi preşedintele ni l-a prezentat nouă? Vă aduceţi aminte probabil când s-a făcut acea prezentare de la Palatul Cotroceni. Am să vă rog să veniţi cu telefonul.
Ion Cristoiu: S-a întrerupt telefonul într-un moment…
Mihai Gîdea: Domnul Omar Hayssam, mă auziţi?
Omar Hayssam: Vreau să continui. Celălalt număr de telefon al dumneavoastră e deranjat.
Ion Cristoiu: Povestiţi-ne cine a stat de vorbă cu Mohamed Munaf.
Omar Hayssam: Deci el a fost dus de la Ambasadă către hotel Al Rashid. S-au purtat discuţii cu el cu unii de la FBI şi de la Ambasada Americană de la Bagdad, după care a fost, pentru că era deja seara şi e interdicţie de circulaţie în Bagdad după ora 6, a fost lăsat să plece şi s-a dat întâlnire a doua zi tot la hotel Al Rashid pentru continuare discuţiei. Iar a doua zi când s-au purtat discuţiile… el, de bucuria lui, s-a apucat să le spună că cu noi în beci mai era un american pe nume Rony Helmens… S-a apucat şi le-a spus americanilor: „Da domne, mai este unul acolo, cu toate că răpitorii m-au ameninţat că dacă scot o vorbă că-mi omoară familia”. Şi el a apucat şi le-a zis: „Domne, acolo e un american” şi atunci americanii i-au zis: „Atunci stai aici. Trebuie să ne spui unde e acela”. „Nu ştiu, că am fost legat la ochi”. „Nu, trebuie să ne spui acolo unde este şi stai aici să facem anchetă cu tine, pentru că trebuie să ne spui”. Între timp, pe 27 mai s-au prezentat procurorii din România şi cu întreaga echipă. Şi s-a întâmplat ce s-a întâmplat mai departe. Acel american a fost găsit în luna august 2005 prin intervenţia forţelor americane şi atunci au fost prinşi adevăraţii răpitori, despre care nu s-a auzit niciodată în România. Nu a spus nimeni chestiunea asta. Eu sunt sigur.
Mihai Gîdea: Doar românii sunt interesaţi să nu se afle?
Omar Hayssam: Păi normal, că americanii… care e interesat? Este un succes al lor că l-au eliberat şi cu ocazia asta au eliberat şi un filipinez. Şi adevăraţii martori spun clar că unul face parte din armata nu ştiu ce muhahedini… şi a fost răpit un filipinez şi o franţuzoaică şi 3 români şi nu ştiu ce. Coincide exact cu ce s-a întâmplat.
Mihai Gîdea: Suntem în legătură şi cu Marie Jeanne, pe care înţeleg că o cunoaşteţi bine. Înţeleg că ai avea o întrebare sau poate mai multe pentru domnul Omar Hayssam.
Marie Jeanne Ion: Ar fi mai multe întrebări, dar acum e puţin emoţional momentul. Aş vrea să ştiu, potrivit documentelor pe care domnul Omar Hayssam zice că le are, potrivit acestor documente, indiferent cine şi ce ar fi fost în spatele acestei poveşti, a fost sau nu o răpire? Pentru că eu personal am simţit-o ca pe o răpire.
Omar Hayssam: Marie Jeanne, îmi pare rău că vorbim în aceste condiţii. Îţi amintesc de un moment la instanţă când te-am rugat să mă ajuţi şi să faceţi şi voi anchetă pentru aflarea adevărului.
Marie Jeanne Ion: Îmi pare rău, dar în momentul acela eu nu puteam să… Cum să aflu eu adevărul, eu care am fost la un pas de moarte.
Omar Hayssam: În orice caz, documentele pe care le am dovedesc foarte multe aspecte.
Marie Jeanne Ion: Aş vrea să intru eu în posesia acestor documente personal. Se poate?
Omar Hayssam: După ce le cere justiţia şi le află justiţia, atunci dosarul este public şi poate să aibă accesul oricine. Aşa este normal.
Marie Jeanne Ion: De ce se întâmplă toate dezvăluirile astea la acest moment?
Omar Hayssam: Aşa cum am spus mai devreme, eu nu am vrut să fac nicio intervenţie că fac o intervenţie să-şi arate nevinovăţia şi sunt un mincinos.
Marie Jeanne Ion: Până la urmă este vorba şi despre viaţa unui om. Mohamed Munaf, partenerul dumneavoastră, a fost condamnat la moarte în Irak. Aici nu cred că mai era vorba de intervenţie în favoarea cuiva sau care să ajute pe cineva. Era dincolo de orice joc politic. De ce nu s-a făcut niciun demers mai devreme?
Omar Hayssam: Deci avocaţii au făcut, şi chiar domnul avocat… care se află acum în România, a făcut cred că zeci de adrese către autorităţile române, către ministrul Justiţiei, către primul ministru, către preşedintele României, către procurorul general, către toată lumea, prin care le spune: „Vă rog să faceţi demersuri pentru audierea celor din Irak”, iar noi am aşteptat în speranţa că se va face acest demers şi se va afla adevărul, iar în momentul în care am constatat că se vrea judecarea fără aflarea adevărului, fără audiere, am fost forţat să fac această intervenţie acum, cu mari riscuri. La fiecare etapă există un joc. Probabil că şi la această etapă există un joc pentru ca foarte multe persoane din România sunt convinse că în această perioadă am alergat şi am obţinut anumite documente şi le vor acum tot în alte scopuri. Că nu forţează nota acum pentru dragul meu. În cel mai fericit caz iese unu şi zice: „Arabul acela, sirianul acela, teroristu’!”. Nu sunt terorist. Sunt terorişti cei care m-au făcut terorist şi am să dovedesc acest lucru.
Marie Jeanne Ion: De ce nu sunteţi în ţara dumneavoastră? De ce nu sunteţi în Siria şi sunteţi în Liban? Există vreo legătură cu Damascul?
Omar Hayssam: Astea sunt motive personale unde vreau eu să stau. Stau eu unde mi-e bine. Aşa cum am spus, indiferent ce se întâmplă, acest adevăr trebuie aflat şi trebuie să mi se dea voie liber să vorbesc.
Mihai Gîdea: Marie Jeanne mai ai întrebări?
Marie Jeanne Ion: Nu mai am ce întrebări să mai pun pentru că, într-adevăr, declaraţiile se vor face la un moment dat.
Mihai Gîdea: Care crezi că e de fapt adevărul în această chestiune din punctul tău de vedere? În această seară poate că am văzut o nouă faţetă a acestei chestiuni extrem de complexe şi de complicate. Unde e până la urmă cheia întregii afaceri? La Omar Hayssam, la Mohamed Munaf, la voi?
Marie Jeanne Ion: Un lucru clar este, că suntem toţi jurnalişti acum şi dincolo de aceşti jurnalişti sunt oameni cu capul pe umăr. Un lucru clar este, că toată lumea trebuie audiată în dosarul ăsta ca să se afle toate datele din toate părţile. Un lucru clar este că s-au întâmplat foarte multe lucruri ciudate în această poveste şi un alt lucru clar pentru mine este că noi toţi am fost la un pas de moarte acolo, la o jumătate de pas. Oricine ar fi vinovat de treaba asta trebuie să plătească, indiferent cum îl cheamă, ce face şi unde este.
Omar Hayssam: Vreau să-ţi spun un lucru acum, poate în premieră. Răpitorii sunt în libertate. Întrebaţi-l pe avocatul Badie Arief Izzat că ştie foarte bine povestea şi a apărat şi doi dintre ei.
Ion Cristoiu: Cei care în actul de acuzare către dumneavoastră spun că au operat acolo lângă Universitate, ăia sunt răpitorii şi sunt liberi acum sau sunt alţii şi ăia au jucat teatru?
Omar Hayssam: Răpitorii sunt alţii.
Marie Jeanne Ion: Acela nu a fost teatru. Acolo erau filipinezi, era şi franţuzoaica, eram mai mulţi. Eram 9, pentru numele lui Dumnezeu. Acela nu a fost teatru.
Ion Cristoiu: Mă refer la răpirea de la universitate. Ăia sunt liberi sau erau alţii?
Omar Hayssam: Răpitorii sunt alţii decât cei care se vorbeşte despre ei.
Marie Jeanne Ion: La universitate a fost răpită Florence Aubenanse domnule Ion Cristoiu. Noi am fost răpiţi în stradă.
Ion Cristoiu: Sunt nişte declaraţii date autorităţilor irakiene la dosarul dumneavoastră cu cei care au făcut răpirea cu maşinile. Sunt declaraţii false?
Omar Hayssam: Declaraţiile astea sunt luate aşa cum a fost luată şi declaraţia lui Mohamed Munaf şi a fratelui lui şi altul.
Mihai Gîdea: Deci sub presiune, vreţi să spuneţi dumneavoastră.
Omar Hayssam: Presiune e puţin spus. Deci domnul Mihai Gîdea, în acest moment sunt deja doi ani. Sunt oamenii acum. Dacă li se face o expertiză medico-legală se găsesc urmele de tortură pe ei, după doi ani.
Mihai Gîdea: Ne-a prezentat avocatul dumneavoastră un raport medical Zussuf Mohamed Munaf în care se vorbeşte despre fracturi vechi vindecate în partea de mijloc a osului braţului drept, cu o deformare a formei generale a aceluiaşi os.
Ion Cazacu: Vă rog să vedeţi că acest certificat medico-legal a fost obţinut de colegul meu în Irak după mai bine de un an de la comiterea faptelor. Deci torturile au fost atât de grave…
Marie Jeanne Ion: Dar fratele lui Mohamed Munaf avea mâna ghips dinainte pentru că am înţeles că a fost împuşcat.
Mai există alte leziuni şi la celălalt. Colegul meu mi-a povestit că în sala de judecată, atunci când aceşti oameni au fost judecaţi de tribunalul irakian şi-au scos hainele şi au arătat judecătorilor modul în care au fost bătuţi de poliţiştii irakieni care să declare într-un anumit fel.
Marie Jeanne Ion: Tot timpul auzim despre poveşti auzite de la nu ştiu cine, spuse de terţe persoane altor persoane. Nu există niciodată o legătură directă, o declaraţie directă.
Ion Cazacu: Am depus declaraţii astăzi şi acum cinci zile în dosarul acesta doamna Marie Jeanne. Şi eu şi colega mea Alice Drăghici, care a asigurat apărarea nu am făcut altceva decât să spunem că ne exprimăm efectiv oroarea şi groaza legată de momentele prin care aţi trecut.
Mihai Gîdea: Înţeleg că este şi Sorin Mişcoci la telefon. Bună seara Sorin.
Sorin Mişcoci: Bună seara.
Mihai Gîdea: Ai o întrebare pentru domnul Omar Hayssam.
Sorin Mişcoci: Nu ştiu dacă este neapărat o întrebare, dar după ce am urmărit emisiunea şi toată partea aceasta în care domnul Omar Hayssam a intrat în direct prin telefon, îmi doresc tot mai mult şi văd că există dorinţă şi că se poate lămuri în sfârşit exact ce s-a întâmplat acolo şi nu ştiu prin ce metodă poate dânsul să ajungă să depună acele acte. Cumva să se clarifice odată pentru totdeauna ce s-a întâmplat acolo.
Ion Cristoiu: Am în faţă adresa Unităţii pentru Crime Majore din 7.04.2005 către Tribunalul Central de Anchetă, unde cere arestarea celor care sunt trecuţi în dosar că au răpit. Dumneavoastră spuneţi că aceşti oameni nu ei ar fi făcut răpirea, irakienii aceştia?
Omar Hayssam: Nu vreau să intrăm în foarte multe detalii domnul Ion Cristoiu. Deci v-am spus, în momentul în care sunt lăsat liber să vorbesc voi spune tot ceea ce ştiu, cu lux de amănunte şi am un film întreg. Am un film care se leagă, deci nu cu întreruperi. Este un drum foarte clar. Spunea mai devreme Marie Jeanne despre acei condamnaţi la moarte. Să ştiţi că ei pot fi executaţi în Irak în orice moment. Acolo se fac executări de 30-40 de persoane pe zi. Sunt executaţi fără judecată, fără probe, fără nimic. Iar povestea judecării din 12 octombrie 2006, cum au fost condamnaţi, este o altă poveste. Chiar am o declaraţie înregistrată a unui oficial irakian despre acest lucru.
Sorin Mişcoci: Dumneavoastră vorbiţi despre faptul că primii răpitori ai noştri, ei de fapt nu au executat o răpire. Dar cum se numeşte?
Omar Hayssam: Eu am de spus destul de multe lucruri care clarifică foarte multe aspecte, iar dumneavoastră cereţi aceste acte să fie depuse. Acele acte, ele se autoproduc în momentul în care autorităţile române vor să audieze inculpaţi şi martori. Se autoproduc. Şi sunt mult mai credibile decât dacă le-aş fi depus eu, cu toate că nu sunt acte scrise de mine, nici nu sunt vorbele mele. Sunt anumite declaraţii date în faţa unor oameni oficiali. Sunt autentificate de autorităţile irakiene şi cele americane. După părerea mea, ele au un efect juridic chiar mai puternic decât acele declaraţii obţinute de procurorii români în Irak, pentru că ele au fost obţinute de autoritatea română pe alt teritoriu decât teritoriul României. Eu rog justiţia să încerce să le afle. Procurorii când au fost în Irak în 18 noiembrie 2006 au scris un proces verbal în care spune aşa la început: „În baza aprobării autorităţilor irakiene şi a forţelor multinaţionale şi a forţelor americane ne-am deplasat în Irak şi ne-am prezentat la… să stăm de vorbă cu domnul Mohamed Munaf în privinţa unui dosar…” Scrie procurorul cu mâna lui că are aprobare autorităţilor irakiene şi a celor americane şi a forţelor multinaţionale. Şi, dintr-o dată nu se mai poate vorbi cu ei. De ce? Pentru că pe 18 noiembrie, Mohamed Munaf a declarat cu totul altceva în faţa lor şi nu a fost consemnat în acel proces verbal.
Ion Cazacu: Am să intervin o clipă. La acea activitate a participat colegul meu personal, domnul Badie Arief Izzat, împreună cu asistentul lui şi într-adevăr una s-a discutat la 18 noiembrie şi alta s-a consemnat la 18 noiembrie, iar domnul Badie Arief Izzat a fost prezent acolo cu ocazia acestei activităţi.
Badie Arief Izzat: Am câteva întrebări. De ce a afirmat Muhamed Yassim că reprezintă acest caz?
Omar Hayssam: Deci domnul Badie Arief Izzat a întrebat aşa: de ce a minţit Mohamed Yassim când s-a prezentat în faţa autorităţilor române ca reprezentant oficial al autorităţilor române şi ca reprezentant personal al preşedintelui României? El a făcut sesizarea către autorităţile irakiene şi a depus plângere împotriva persoanelor din Irak.
Mihai Gîdea: Sorin, voi aţi depus vreo plângere împotriva lui Omar Hayssam în România, Irak, într-unul dintre aceste două locuri?
Sorin Mişcoci: Noi nu am depus plângeri împotriva unei persoane sau alteia.
Omar Hayssam: Mohamed Munaf a fost ţinut cu voi în acelaşi beci. A avut acelaşi tratament ca şi voi?
Sorin Mişcoci: Da.
Omar Hayssam: La un moment dat probabil mai sever împotriva lui pentru că a făcut intervenţii.
Sorin Mişcoci: Nu, asta nu am simţit-o.
Omar Hayssam: Este adevărat că el a făcut o intervenţie către răpitori şi le-a spus de frică să nu se ia cineva de Marie Jeanne Ion: „Vedeţi că este soţia mea” drept pentru care a fost pedepsit?
Sorin Mişcoci: La un moment dat da, a spus că este soţia lui ca să o protejeze. Ei s-au purtat mai urât cu Ovidiu.
Omar Hayssam: Voi, prin ce aţi trecut împreună cu Mohamed Munaf, aţi bănuit vreodată că Mohamed Munaf a fost implicat în răpirea voastră?
Sorin Mişcoci: Noi am spus tot timpul că refuzăm să credem că ar fi avut vreo implicare. Dar lucrurile s-au legat într-un fel. Noi acolo eram ţinuţi în beznă şi nu ni s-a spus niciun moment ce se întâmplă.
Ion Cristoiu: Aţi spus că… Mă auziţi? Am acea adresă a Unităţii pentru Crime Majore din 7 aprilie 2005. Şi începe aşa: Am aflat de la Ambasada Română, mai precis de la trimisul special al preşedintelui României, doctor Muhamad Yassin că trei cetăţeni români şi interpretul lor…” Dumneavoastră spuneţi că Muhamad Yassin e trimisul special al preşedintelui României şi că acest document minte?
Omar Hayssam: El s-a dus acolo şi, dacă vedeţi, în acel act mai jos e declaraţia lui. Mai jos spune aşa: „Declaraţia informatorului Muhamad Yassin, care spune că este reprezentantul personal al preşedintelui României care s-a deplasat în Irak să facă sesizare şi să se ocupe şi aşa mai departe”. Ca să te duci să faci sesizare în numele unei autorităţi, în numele unui preşedinte al unei ţări… Ziariştii nu l-au împuternicit să meargă să depună plângere împotriva lui că ei sunt victimele, nu statul român.
Marie Jeanne Ion: Statul român este cel care a fost obligat să intre în negocieri din cauza episodului care s-a petrecut acolo. Deci mi se pare absolut firesc ca statul român să înceapă o acţiune. Eu, care am stat în beciul acela fără lumină şi fără aer, nu am de unde să ştiu ce s-a întâmplat la suprafaţă unde au fost negocierile.
Omar Hayssam: La 7 aprilie, când s-a dat acea declaraţie nu era niciun fel de negociere cu nimeni. Erau câteva zile după…
Marie Jeanne Ion: Ba eu cred că era o negociere pentru că pe data de 5 aprilie mie mi s-a făcut prima înregistrare pe un reportofon în care spuneam că tratamentul nostru acolo este rău, înregistrare care am înţeles că a fost trimisă la Ambasada României din Bagdad. Asta s-a făcut pe data de 5 aprilie.
Ion Cristoiu: Domnul Omar, vreţi să vă citesc raportul? „Am aflat de la Ambasada Română, mai precis la trimisul special al preşedintelui Republicii România, că trei cetăţeni români şi un irakian care deţine şi cetăţenie americană au făcut obiectul unei acţiuni de răpire, după care am consemnat spusele trimisului domnului Yassim sub forma unui proces verbal şi am solicitat luarea măsurilor legale împotriva făptuitorilor. Acţiunea acestor irakieni a fost făcută în urma intervenţia domnului Yassim ca trimis special al preşedintelui României”. Şi dumneavoastră spuneţi că nu era trimisul special al preşedintelui României?
Omar Hayssam: Probabil că domnul avocat a depus o adresă prin care a întrebat Ministerul Justiţiei din România: „Vă rog să ne comunicaţi dacă i s-a acordat vreo împuternicire domnului Muhamad Yassim să reprezinte statul român în Irak” şi s-a răspuns: „Noi nu ştim nimic despre calitatea lui”. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu acel ofiţer Pirone, care a intervenit în procesul din 12 octombrie 2006 şi a cerut ca cei din Irak să fie condamnaţi la moarte şi a spus că el reprezintă statul român împuternicit de Ambasada Română.
Mihai Gîdea: Mai avem trei minute din această emisiune. Domnul Ion Cristoiu,  aveţi o ultimă întrebare.
Ion Cristoiu: Domnul Omar Hayssam, din România cine ştie cât de cât adevărul? La cine să ne ducem?
Omar Hayssam: Deci adevărul cred că-l ştiu mai multe persoane din România.
Ion Cristoiu: Domnul procuror Nastasiu ştie ceea ce spuneţi dumneavoastră?
Omar Hayssam: Spunea mai devreme domnul Mihai Gîdea că domnul preşedinte a prezentat un film. Ceea ce vreau să spun că domnul preşedinte nu este anchetator, nu e ofiţer, nu e procuror. Domnul preşedinte a vorbit în baza unor informări care i-au fost puse pe masă.
Mihai Gîdea: Şi acele informări, din punctul dumneavoastră de vedere, nu sunt reale.
Omar Hayssam: Nu. Categoric nu. Şi vă spun un element foarte simplu. Să faci o răpire şi atâta nebunie ca să pleci din România în timpul în care eram liber să plec oricând,  iar în momentul în care am fost urmărit după ce am fost pus în libertate… Să plec în România în condiţiile astea… Iată că nu au fost demersuri atât de grele ca să plec din România. Atunci eram liber să plec. Şi de ce? Să plec din România 4 milioane de dolari? Am salvat cinci oameni de la moarte.
Marie Jeanne Ion: Aţi zis domnule Omar Hayssam mai devreme că răpitorii sunt în libertate. Unde sunt ei în libertate?
Omar Hayssam: Unde sunt îţi dai seama că nu ştiu unde sunt. Unul singur mai este arestat. Restul au fost puşi în libertate.
Mihai Gîdea: Sunt şi în România?
Omar Hayssam: Nu ştiu. Încă o dată vreau să mă adresez autorităţilor româneşti şi justiţiei din România să facă demersuri pentru aflarea adevărului şi concret să mi se dea ocazia să vorbesc şi să se facă audierea lui Mohamed Munaf şi celorlalţi inculpaţi din Irak.
Mihai Gîdea: Vă mulţumesc tare mult. Interesant dialogul dintre dumneavoastră şi cei care au fost răpiţi în Irak, prezenţa avocaţilor. Se deschide probabil un nou drum de cercetare. Mulţumesc frumos pentru prezenţă, mulţumesc pentru atenţie. Rămâneţi cu Antena 3!

---

Autor : ---
Data publicării: 01 Iun 2007 - 11:57