Muzeul Literaturii Române a avut inspiraţia de a prezenta filmul documentar 'Fanfaron fanfaron', filmul regizorului şi profesorului Cornel Gheoghiţă. Filmul prezintă fanfarele din Moldova, fanfare uitate, cu personaje umile, dar pline de culoare, cu o imagine vie, în care tradiţiile de nuntă şi moarte sunt prezentate prin prisma instrumentelor musicale. În jurul fanfarei se ţese viaţa satului şi cea a muzicanţilor. Un film colorat şi puternic care ar trebui văzut mai des pe ecranele de la noi. Profesor de cinematografie la Toulouse, Cornel Gheorghiţă a vorbit pentru AMOS News despre acest documentar, despre proiectele sale, despre cinematograful românesc.

AMOS News: Pentru ce televiziune aţi făcut filmul? Cum a fost făcut acest film?

Cornel Gheorghiţă: Întâi de toate există două tipuri de filme. Francezii au structuri regional-naţionale. Unele filme se fac cu subvenţii de stat şi am avut bani francezi pentru acest film, iar altele se fac şi cu banii televiziunii. Acesta a fost făcut fără televiziune, cu o echipă de trei persoane, deoarece am filmat în trei ani, şi ne-am schimbat pe parcurs.

AMOS News: Cum de aţi primit banii de la francezi? Cum se dau aceste subvenţii, pe proiecte?

Cornel Gheorghiţă: Da, sunt organizate selecţii de proiecte de patru sau cinci ori pe an în Franţa. Sunt proiecte naţionale, date de Centrul Naţional al Cinematografiei, dar şi regionale. O subvenţie regională în Franţa ajunge până la 15-20.000 de euro, iar una naţională până la 40-45.000 de euro.

AMOS News: Pentru acest film ce subvenţie aţi avut? Cât a costat producţia acestui film?

Cornel Gheorghiţă: Am luat 40.000 de euro şi am folosit numai o cameră de filmat. Filmul este făcut să-i surprindă pe actori, pentru că nu i-am pregătit deloc. Filme de genul asta se lucrează mult la priză directă. Am făcut un film înainte, care se numeşte “Mascaradele româneşti”. Subiectul acesta vine de departe, de la greci, fiind nişte tradiţii păgâne ante-creştine. Mi s-a părut interesant deoarece am constatat că istoria fanfarelor coincidea cu istoria Partidului Comunist. Lucrurile sunt foarte interesante, este chiar un fenomen politico-cultural. La început de secol ţăranul venea la oraş să-şi vândă produsele, şi duminica era prezent în chioşcurile unde cânta fanfara. Atunci ţăranii au vrut să aibă şi ei o fanfară. Era o chestie de fast. Foarte mulţi, făcând armata, au învăţat să cânte în serviciul militar, astfel s-au născut “fanfarele de prispă”. Când au venit comuniştii s-au înfiinţat sindicatele unde se organizau celebrele concursuri Cântarea României. Comuniştii considerau muzica de fanfară succesul legăturii dintre clasa muncitoare şi ţărănime, simbioză finalizată într-o creaţie culturală. Asta m-a preocupat foarte mult.

AMOS News: Unde a fost văzut filmul?

Cornel Gheroghiţă: Filmul a fost prezentat în multe festivaluri, în Bretania, Montpellier, Estonia, acum se proiectează în Armenia, la RAI 1, la TV Toulouse.

AMOS News: Cum a fost primit?

Cornel Gheorghiţă: Bine, este privit ca un film dinamic, exotic şi amuzant.

AMOS News: Câte ore de filmare au fost necesare pentru 52 de minute?

Cornel Gheorghiţă: Enorm, două, trei veri.

AMOS News: Au existat şi momente tensionate?

Cornel Gheorghiţă: Da. La Toflea, unde a fost scandalul cu ţiganii care şi-au construit palate. Am ieşit cu greu din sat, dar am rămas cu destul material filmat.

AMOS News: Mai faceţi ceva cu materialul rămas?

Cornel Gheorghiţă: Aşa spunem mereu. Eu deocamdată pregătesc un lung metraj de ficţiune, care este un proiect finanţat de CNC, o co-producţie România-Franţa. Am luat concursul în 2005 pentru acest proiect.

AMOS News: Ce subiect are filmul?

Cornel Gheorghiţă: E complicat să-l concentrez în câteva cuvinte. Este vorba de ritualul morţii la români. Este un film fantastic-balcanic. În cinematograful românesc nu există subiectul acesta, iar cultul morţii la români este cel mai complex cult pe care îl avem şi cel mai bogat. Am pornit deja şi un documentar cu acest subiect, dar voi începe filmările după ce termin lung-metrajul. Filmările pentru filmul de ficţiune încep în septembrie, vor avea loc la Sulina, Orşova şi în Franţa, iar actorii sunt români, în marea majoritate.

AMOS News: De ce regizorii tineri au mai mult succes în străinătate decât în România?

Cornel Gheorghiţă: Anumiţi tineri regizori acţionează spre mizerabilism, pentru că ştiu că asta se vinde foarte bine. Există mai puţină sau mai multă o­nestitate din partea lor, pentru că ştiu că asta este la modă în străinătate. La noi nu există piaţă pentru aşa ceva. De exemplu francezii sunt foarte interesaţi de situaţia ţiganilor din România. Ţiganii au fost foarte calzi, după cum se vede în film, dacă ştii să vorbeşti cu ei, dacă ştii să le cunoşti ofurile, dacă ştii să tratezi cu ei. Aveam nişte tehnici să-i trag de limbă să vorbească despre ei, fiind jenaţi de cameră. Eu le spun francezilor că ţiganii stau acolo unde le este bine. Etniile se împart în trei categorii distincte: gitanii sunt cei din Spania, Portugalia, Franţa, până în centrul Europei, manuşii, sunt belgienii, italienii, elveţienii, până în Cehia şi Slovacia, iar începând cu Ungaria-ţiganii. Asta este o clasificare în funcţie de bântuiala lor.

AMOS News: Ce părere aveţi de “generaţia aşteptată”, Porumboiu, Puiu, Mungiu?

Cornel Gheorghiţă: Este un început bun. S-a întors pagina după 10-15 ani, din punct de vedere al cinematografiei. Studenţii francezi mă întreabă despre cinamatograful românesc. Eu le spun că noi nu am avut cinematograf. Am avut nişte excepţii: un Ciulei, un Mihu, un Pintilie, un Piţa, un Daneliuc, dar erau accidente. Când spui cinematografie, te gândeşti la cea poloneză, cehă, nu la o întâmplare, două. Voi jurnaliştii sunteţi deosebit de exageraţi. Tot timpul se vorbeşte în termini exagerat de lăudăroşi despre filmele care au reuşit în străinătate. Să nu credem că străinii nu ştiu cine suntem. Filmele din festivaluri sunt filme bune, sper că-i doar începutul. Sper să se întărească mai mult. Deocamdată filmele româneşti sunt privite din punct de vedere exotic, foarte multe premii se dau politic, de exemplu n-o să vedeţi la Cannes vreodată un premiu acordat unui sârb. Sigur, l-au luat în braţe pe Kusturica, dar el a avut “meciurile” lui. Să nu ne facem iluzii artistice.

AMOS News: Care dintre tinerii regizori români vi se pare cel mai vizibil?

Cornel Gheorghiţă: Dintre toţi Cristi Puiu mi se pare că are ceva de spus, cred că are dureri mai mari interioare. Găsesc o mare diferenţă între el şi ceilalţi. Şi Porumboiu îmi place, pentru că este uman, dar Puiu este altceva.

AMOS News: Filmele străine, din punct de vedere tehnic, sunt mai bune decât cele româneşti?

Cornel Gheorghiţă: Mă interesează mai puţin un film din punct de vedere tehnic, şi mai mult intenţia regizorului, ce a vrut el să spună.

---

Autor : Aura-Clara MARINESCU
Data publicării: 23 Mai 2007 - 08:00