La final de campanie electorală, Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB) a dat publicităţii rezultatul unui set de sondaje care reflectă evoluţia opiniei publice din momentul suspendării lui Traian Băsescu şi până în acestă săptămână. Conform cercetării, se observă o tendinţă de scădere a interesului pentru referendumul care va avea loc mâine, concretizată într-o  scădere a intenţiei de participare la vot de 65% la sfârşitul lunii aprilie, 61% săptămâna trecută (10-13 mai), şi 57% în acestă săptămână (14-16 mai). La fel stau lucrurile şi în cazul persoanelor care s-au declarat pro sau contra demiterii preşedintelui suspendat al României. Despre toate acestea vorbim cu directorul executiv al CCSB, domnul Mirel Palada.

AMOS NEWS: Domnule Palada, CCSB a realizat, în perioada aprilie-mai 2007, un sondaj de opinie privind evoluţia opiniei publice referitoare la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. Pe parcursul celor trei perioade, respectiv 23-27 aprilie, 10-13 mai şi 14-16 mai, intenţia populaţiei de participare la referendum a scăzut cu 8 procente, de la 65% la 57%. Care credeţi că sunt motivele care au dus la acestă scădere?

Mirel Palada: Eu nu merg pe explicaţii punctuale, cum ar fi, de pildă, discursurile celor două tabere, cele care au votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu şi cele care-l susţin pe preşedintele suspendat, şi nici nu cred că este vorba despre limbajul violent folosit în cadrul acestor discursuri. Noi facem publice doar informaţiile pe care le măsurăm. Eu pun scăderea intenţiei de participare la referendum pe teama unei saturaţii mediatice atât anti cât şi pro-Băsescu. Nu cred ca vreuna dintre aceste două tabere să fi avut un rol mai mare decât cealaltă.

AMOS NEWS: Observăm aceeaşi scădere şi în ceea ce priveşte sprijinul acordat de populaţie lui Traian Băsescu. Cum vă explicaţi acest lucru?

Mirel Palada: Cred că această evoluţie se datorează maturizării campaniei. Trebuie să precizăm că, la începutul campaniei, respectiv în perioada 23-27 aprilie, mesajul a fost unul puternic emoţional, întrucât era imediat după suspendarea acestuia din funcţie de către Parlament. Pe parcurs s-au mai aşezat apele.

AMOS NEWS: Cum apreciaţi marja de eroare de nici mai mult, nici mai puţin de 20% apărută în cadrul sondajului de opinie dat publicităţii joi de către INSOMAR-Metro Media?

Mirel Palada: După părerea mea, este vorba despre diferenţa dintre intenţia de participare a electoratului şi participarea efectivă a acestuia. Să vă dau un exemplu: regăsim aceeaşi diferenţă în cazul persoanelor care promit că vor participa la o nuntă şi cele care, până la urmă, participă la acea nuntă. Problema cu maraja de eroare a fost o lipsă de comunicare din partea acestor institute. Nu mă bucură că s-a întâmplat asta pentru că, deşi suntem în competiţie cu aceste institute, ne afectează şi pe noi acest aspect.

AMOS NEWS: Un astfel de "rezultat" (n.r.- marja de eroare de 20% recunoscută de reprezentantul Metro Media) scade credibilitatea în sondajele de opinie în integralitatea lor?

Mirel Palada: De multe ori oameni care se folosesc de sondaje şi care au interese din punct de vedere profesional tind să pună la îndoială credibilitatea sondajelor. Ne confruntăm periodic cu punerea la îndoială a sondajelor, însă încetul-cu-încetul încrederea a început să crească, fapt care demonstrează că sondajele de opinie sunt nişte instrumente utile şi indispensabile. Avem de-a face cu un domeniu dificil. Intervine limitarea dată de metoda statistică. De aici şi marja de eroare.

AMOS NEWS: În această perioadă de campanie electorală au fost date publicităţii foarte puţine sondaje de opinie. Ce s-a întâmplat?

Mirel Palada: De multe ori, institutele au contracte cu clienţi care pot folosi aceste date în interiorul companiilor pe care le deţin, fără să le facă cunoscute opiniei publice. Ţine de strategia clientului dacă vor să facă publice sau nu rezultatele sondajelor. De asemenea, ţine de deontologia noastră să nu le facem cunoscute decât clientului şi celui căruia vrea clientul. Datele sunt valide indiferent dacă clientlui îi sunt favorabile sau nu. Depinde de maturitatea clientului, care poate să-şi asume aceste date sau nu şi să se folosească de ele cât mai util cu putinţă. Nu este o soluţie să se supere pe mesager.

AMOS NEWS: Am tot auzit vorbindu-se zilele astea despre exit-poll-uri... Concret, ce se va întâmpla mâine în acest sens?

Mirel Palada: Ceea ce se va întâmpla mâine poate fi comparat cu o lucrare de control. După cum se ştie, CCSB şi CURS au obţinut din partea BEC autorizaţia de a efectua sondajul la ieşirea de la vot.

AMOS NEWS: Pentru necunoscători, ce este, de fapt, exit-poll?

Mirel Palada: Exit Poll-ul este un sondaj de opinie realizat în ziua alegerilor, la ieşirea de la urnele de vot, pe un număr mare de persoane (cca. 11.000), pentru a se afla rezultatele alegerilor cât mai repede şi cât mai exact. În acest scop, peste 650 de persoane din partea celor două institute de sondare a opiniei publice, vor sta pe parcursul întregii zile de sâmbătă la ieşirea a 300 de secţii de votare răspândite pe tot cuprinsul ţării, în toate judeţele ţării şi aleg conform unui pas statistic circa 11.000 de cetăţeni pentru a-i întreba cum au votat la referendumul privind demiterea lui Traian Băsescu. Pe baza răspunsurilor obţinute din cele 300 de secţii de votare, noi vă vom putea spune imediat după închiderea oficială a urnelor rezultatele referendumului.

AMOS NEWS: Care va fi marja de eroare pentru rezultatele de sâmbătă seara?

Mirel Palada: Trebuie ţinut cont de faptul ca procentele pe care noi le vom prezenta pe parcursul serii de sâmbătă reprezintă valori aproximative. Nici o cercetare statistică realizată pe baza unui eşantion din populaţie nu poate da rezultate riguros exacte, ci doar estimări. Procentele pe care le vom prezenta sâmbătă seara vor trebui folosite împreună cu menţiunea “în jurul valorii de…”. Acest “în jurul….” se numeşte, în termeni de specialitate, “marjă de eroare”. Datorită numărului mare de persoane cu care vom sta de vorba, un eşantion de 11.000 de oameni, marja de eroare a Exit Poll-ului întreprins de noi va fi de circa 1%. Dacă ţinem seama de ponderea celor care nu vor răspunde, de cei care vor vota greşit, a celor care vor vota în afara ţării etc., această marja poate ajunge la 1,5% -2%.

---

Autor : Daniela BĂRĂGAN
Data publicării: 18 Mai 2007 - 17:58