De o jumătate de an, Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe are un nou director. Lăsat fără cârmă în martie 2007 de către Horațiu Mihaiu- fostul director care și-a motivat plecarea prin prisma lispurilor financiare ale TAM Sfântu Gheorghe, teatrul din Sfântu Gheorghe și-a creat un nou început, marcat în primul rând prin Întâlnirea Teatrală TAMper2, care i-a adus la Sfântu Gheorghe pe doi dintre cei mai apreciați regizori ai vremii: Arpad Schilling din Ungaria și Radu Afrim, din România, laureat al premiilor UNITER pentru regie, consecutiv, în ultimii doi ani. Apreciat de critica de specialitate drept o idee originală și incitată în cadrul festivalurilor și întâlnirilor teatrale, TAMper2 a fost urmat de participarea TAM la Festivalul Național de Teatru – Ediția 2007, ce s-a desfășurat la București în perioada 2- 15 noiembrie; la cel mai important festival de teatru din țară, TAM Sfântu Gheorghe a prezentat spectacolul Insula, în regia lui Florin Vidamski, pe o coregrafie concepută de Fatma Mohamed, actriță a TAM. Florin Vidamski, actor și director al TAM la numai 31 de ani, a croit noul drum al teatrului românesc din Secuime pe axa relațiilor intercomunitare, dorind să ofere o paletă de spectacole din cele mai diverse, ce se adresează atât publicului român și maghiar. În cadrul unei discuții libere, despre viață, teatru și... capacități manageriale, Florin Vidamski a răspuns pentru AMOS News câtorva întrebări:
Care este cea mai mare realizare a TAM în ultima jumătate a acestui an?
- În mod sigur, cel mai important proiect al nostru: Întâlnirea teatrală TAM Per2, care a pus în mișcare atât lumea teatrală cât și publicul covăsnean; mai mult, ecourile Întâlnirii sunt încă vii, venindu-ne semnale de peste tot, ca urmare că am avut și spectatori din județe precum Mureș, Harghita, Miercurea Ciuc, Oradea... Întâlnirea a avut șase reprezentații, la fiecare dintre ele participând minim 200 de spectatori. În plus, au mai existat discuțiile de după spectacole, dezbaterea TAM de la Arcuș, Colocviul de la Centrul de Cultură al județului. Reacțiile din presă au fost foarte bune, drept pentru care ne facem deja planuri pentru ediția viitoare.
- Ne poți divulga ceva despre TAM Per2 2008?
- Ba sigur că da... Adresându-ne comunității, vom rămâne pe aceeași linie: un artist român și altul maghiar. M-am gândit pentru anul viitor la Geanina Cărbunariu din partea românească și Bodo Victor sau Laszlo Bagosy din partea maghiară... care dintre cei doi va fi, în cele din urmă, depinde de mai multe lucruri. Acestea sunt edițiile de început. Pe parcurs, nu va fi nevoie să fie doar regizori... pot fi și actori, scenografi, compozitori de muzică de teatru... voi diversifica paleta cât mai mult posibil.
- Revenind la TAM, vorbește-ne despre situația actuală... aveți probleme? Banii sunt în continuare o piedică, așa cum s-a întâmplat și în trecut?
- Da și nu. Sigur, situația poate fi mult mai bună... Ideea este că avem multe proiecte, multe planuri. Cât despre bani, dacă aceștia nu există, avem speranța că vor veni. Reușita TAM Per2 m-a învățat că poate exista o colaborare foarte bună atât cu Consiliul Județean cât și cu Consiliul local. Sunt foarte curios însă de bugetul pe 2008, pe care îl vreau unul normal, care să ne permită cheltuieli de producție firești și salarii normale pentru actori. Partea financiară crează tensiuni printre angajații teatrului, iar o mărire onestă a salariilor ar aduce un climat normal. Nu cer imposibilul, ci un buget care să ne permită să lucrăm profesionist. Pentru asta, e nevoie de o investiție minimală de bun simț, cu care să reușesc să îmi fac o echipă bună. Trebuie înțeles faptul că orice profesionist își are prețul său; trebuie renunțat la ideea conform căreia actorii, artiștii, lucrează oricum, din pasiune. Această idee e adevărată, însă doar în parte, pentru că oamenii buni, pricepuți, au și pretenții financiare... așa cum e și normal.
- Cât despre partea tehnică... ce ne poți spune?
- Nici aici nu stăm minunat... defapt, dacă e să fim sinceri, lucrăm cu tehnică de scenă la nivel de Ev Mediu... la o evaluare concretă pe bazele unor norme europene, poate nici nu am avea voie să funcționăm cu aceste echipamente tehnice.
- O altă problemă era, din câte știm cu toții, nevoia unui mijloc de transport; stim că fostul director, Horațiu Mihaiu, a făcut nenumărate demersuri în vederea obținerii unei sume de la CL Sfântu Gheorghe pentru achiziționarea unui autobuz necesar deplasărilor teatrului. S-a rezolvat ceva?
- Încă nu: era vorba despre un miliard de lei, cu care s-ar fi putut chiziționa, într-adevăr, un autobuz. Din păcate, încă nu s-a rezolvat nimic și am avea mare nevoie de acest mijloc de transport, pentru că intenționăm să demarăm un program de excursii teatrale.
- Despre ce anume este vorba?
- Despre relația cu publicul, care a fost dificilădin cauza teatrului, pentru că nu a fost menținută cu constanță; de asta, vrem să ieșim cu spectacole, odată pe lună, în orașe ca Întorsura Buzăului, Covasna, Târgu Secuiesc... Vom încerca astfel să oferim șansa de a vedea spectacole de teatru și acelei categorii de public care nu are acces la acestea, pur și simplu din cauza locației sale. În acest sens, avem mi multe programe, chiar și pentru Sfântu Gheorghe, programe și proiecte prin care ne vom apropia, spun eu, de public... și prin care vor atrage mai ales publicul tânăr. În acest sens, am inițiat și „piesa de la ceai”, proiect în care colaborăm cu o ceainărie din Sfântu Gheorghe, unde vom prezenta lunar câte un spectacol lectură, pe texte contemporane. Proiectul are bătaie lungă, în sensul că la final, publicul va selecta o piesă pe care o dorește montată pe scena TAM. Dincolo că prin acest proiect dorim să aflăm și preferințele publicului, vrem să dovedim- dacă mai este nevoie- că o trupă bună, închegată, poate face teatru oriunde; în plus, astfel, mizăm pe atragerea publicului tânăr către teatru, pentru că acest public reprezintă viitorul, iar în acest caz, trebuie educat.
- Dacă am ajuns la spectacole, te-aș întreba ce părere ai despre faptul că, în continuare, există voci care susțin că teatrele din Sfântu Gheorghe fac un fel de artă cifrată. Că spectacolele se adresează unui cerc resprâns de spectatori și nu marelui public?
- Nu cred că există bază reală pentru astfel de afirmații, făcute în general de oameni care poate nici nu au văzut un spectacol TAM; este discutabil de unde au pornit astfel de zvonuri, dar cred că prin faptul că TAM este constant invitat la festivaluri de marcă, atât în țară cât și în străinătate, se arată valoarea certă a acestui teatru. Un teatru care nu este anonim, de care se „aude” în fiecare an și care lucrează cu talente reale, având o echipă de profesioniști.
- Știu că se apropie o premieră la TAM. Ne poți spune despre ce e vorba?
- Da, în prezent, lucrăm- și lucrez ca regizor- la spectacolul „Nunta”, de AP Cehov, un spectacol ce va avea premiera în prima parte a lunii decembrie. Este un spectacol în care este implicată aproape toată trupa TAM, un spectacol de care vom fi foarte mândri. Iar în luna ianuarie, Radu Afrim va reveni la Sfântu Gheorghe, unde va monta „Visul unei nopți de vară”, de Shakespeare.
Până în luna ianuarie, când TAM va reîncepe repetițiile cu Radu Afrim la „Visul unei nopți de vară” , se pregătește însă premiera spectacolului „Nunta”, în regia directorului Florin Vidamski. Piesa, care se anunță a fi o adevărată reușită, este montată a treia oară de către Vidamski, însă pentru prima oară sub sigla TAM și va deschide propriu-zis stagiunea Teatrului Andrei Mureșanu. Premiera va avea loc pe 12 decembrie, în Sala Mare a Teatrului Andrei Mureșanu.