Kazahstan este situată în Asia Centrală, ocupă locul 9 în lume ca teritoriu şi are o populaţie de 15,3 mil.locuitori (2002). Face parte din Comunitatea Statelor Independente. Forma de guvernământ este republica prezidenţială.

Parlamentul este bicameral, format din Senat şi Majilis (camera inferioară). Administrativ, Kazahstan este împărţit în 14 regiuni, doua municipii-Astana (capitală a ţării din iunie 1998) şiAlma-Ata (principalul centru economico-comercial, financiar şi cultural) şi teritoriul Baikonur (unde se află cosmodromul construit în timpul URSS şi arendat în prezent de F.Rusă pentru încă 50 de ani). Kazahstan este o ţară cu economie de piaţă (recunoscută de SUA în anul 2002) şi deţine importante rezerve de petrol (estimate la 4 mld.t) şi gaze naturale (estimate la 2 trl.mc). În ultimii ani, a avut creşteri economice în medie de 9-10% anual. Limba kazahă este “limba de stat”, iar limba rusă are statut de “limba oficiala” şi de comunicare între cele peste 120 de naţionalităţi din Kazahstan. Moneda naţională este “tenghe” (1 USD = 123 tenghe/25.04.2006). Sărbători Naţionale: Ziua Republicii (25 octombrie) şi Ziua Independenţei (16 decembrie).

Cetăţenii români, posesori de paşapoarte simple, au obligaţia de a obţine vize de intrare pentru călătoriile în Kazahstan. Vizele se eliberează pe bază de invitaţie numai de ambasadele şi consulatele Kazahstanului în străinătate. În România vizele se obţin de la Ambasada Republicii Kazahstan din Bucureşti. În situaţii excepţionale, viza se poate acorda şi pe aeroport.

Cetăţenii români care călătoresc în Kazahstan au obligaţia ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data trecerii frontierei de stat, să se înregistreze la serviciul Poliţiei de Migraţie din cadrul MAI kazah.

Persoanelor care stau mai mult de 30 zile în Kazahstan, li se poate solicita de la OVIR şi prezentarea unor certificate de test HIV, nu mai vechi de o lună (Center for the Prevention and Control of AIDS 7 Talgarskaya Street în Alma-Ata).

 

Călătoria cetăţenilor străini în unele zone din apropierea frontierei cu China necesită obţinerea de permis de la autorităţi. De asemenea, din anul 2001, Guvernul Republicii Kazahstan a declarat “închise pentru accesul cetăţenilor străini” urmatoarele localităţi din proximitatea unor obiective militare: satele Gvardeyskii şi Rossavel şi staţia CF Kulyhabashz din regiunea Jambyl, raioanele Bokezorda şi Jangaly din regiunea Kazahstanul de Vest, oraşul Priozersk şi satul Gulshad din regiunea Karaganda şi raioanele Baikonur, Karmakshy şi Kazakly din regiunea Kzyl-Orda.

Companiilor româneşti şi oamenilor de afaceri interesaţi să dezvolte afaceri în Kazahstan li se recomandă atenţie sporită la alegerea partenerilor şi încheierea contractelor. Obţinerea permiselor de muncă în Kazahstan pentru cetăţeni străini este adesea o problemă, datorită legislaţiei locale restrictive. Este indicată consultarea în prealabil a Ambasadei României la Alma-Ata pentru obţinerea unei evaluări privind mediul de afaceri din Kazahstan.

În regiunea Asiei Centrale se manifestă unele mişcări şi grupări extremiste: Gruparea Jihadul Islamic, Mişcarea Islamică din Uzbekistan, Mişcarea Islamică a Turkestanului de Est. Chiar dacă în ultimii ani pe teritoriul Kazahstanului nu s-au înregistrat acte teroriste, organele de securitate iau permanent măsuri de prevenire a unor asemenea acte.

Recomandăm cetăţenilor români care călătoresc sau se află în Kazahstan să consulte periodic informaţiile prezentate de autorităţile locale şi să urmeze recomandările acestora. Recomandăm, de asemenea, consultarea periodică a website-ului Ministerului român al Afacerilor Externe (www.mae.ro).

Deşi Kazahstan este o ţară cu un nivel general scăzut al criminalităţii, uneori se întâlnesc cazuri de răfuieli între grupări criminale locale (atacuri armate, furturi la casele de schimb valutar). Se recomandă evitarea deplasărilor noaptea în zone periferice, slab iluminate, în special în oraşele de provincie, deoarece străinii devin uneori ţinta unor acte de violenţă şi jaf. Infracţiuni minore de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau furtului din maşini pot apărea în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale, bazaruri). Poliţia kazahă practică frecvent legitimarea persoanelor străine pe stradă. S-au semnalat şi cazuri de „falşi poliţişti”. În consecinţă, se recomandă cetăţenilor români care călătoresc sau muncesc în această ţară portul unor copii ale actelor de identitate, separat de documentele în original şi bani, şi să solicite la rândul lor legitimarea organelor de ordine.

S-au întâlnit multe cazuri când, invocând anumite reguli şi proceduri de ordine interioară, organele vamale şi ale politiei de frontieră din aeroporturile internaţionale au pretins sume cuprinse între 50-500 USD pentru a le permite străinilor să treacă frontiera.

Relaţiile politico-diplomatice

La 17 decembrie 1991, România a recunoscut independenţa de stat a R. Kazahstan.România si Republica Kazahstan au stabilit relaţii diplomatice la 15 iulie 1992.

In prezent, Ambasada României în Republica Kazahstan este condusă de domnul Vasile Soare, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar (a prezentat scrisorile de acreditare la 6 februarie 2002).

La 11 iunie 2003, a fost deschisă Ambasada R. Kazahstan la Bucureşti. La 25 iulie 2003, domnul Erik Jussupov a prezentat scrisorile de cabinet în calitate de însarcinat cu afaceri a.i. al Republicii Kazahstan in România.

La 19 iunie 2003, a avut loc inaugurarea Consulatului o­norific al Republicii Kazahstan in România, consul o­norific fiind desemnat domnul Nicolae Petrişor.

Vizite la nivel înalt:- în România - 1998 (septembrie), preşedintele Kazahstanului;- în Kazahstan - 1999 (noiembrie) şi 2003 (septembrie), preşedintele României.Vizite pe linie parlamentară:- în România: 1993, delegaţie parlamentară kazahă, condusă de vicepreşedintele parlamentului; în 1997 - delegaţie a Camerei deputaţilor Parlamentului kazahstanez, condusă de preşedintele acesteia; în 1999 - delegaţie a Comisiei de politică externă a Senatului kazahstanez;- în R. Kazahstan: în 1994 - parlamentari români observatori la alegerile din Kazahstan; în 1998 - delegaţie a Comisiei de politică externă a Senatului României; în iulie 2000 - delegaţie parlamentară din Kazahstan, condusă de vicepreşedintele Senatului, a luat parte la sesiunea Adunării Parlamentare OSCE; ianuarie 2006 - delegaţia Senatului.Vizite la nivelul miniştrilor afacerilor externe:- în R. Kazahstan: 1992; 2001- în calitate de Preşedinte în Exerciţiu al OSCE; septembrie 2003 - în cadrul delegaţiei oficiale al vizitei la nivel înalt.

Relaţiile economice

La 31 decembrie 2003, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a fost de 263516,36 mii USD, din care export - 22608,71 mii USD şi import - 240907,65 mii USD.

Pe piata kazahă sunt prezente 8 firme româneşti, care îsi desfăşoară activitatea în domeniul energetic, îndeosebi petrol şi gaze naturale.

România exportă utilaj petrolier şi metalurgic, bunuri de larg consum, mobilă şi importă petrol, bumbac, piei, metale neferoase.

La finele anului 2003, Kazahstanul ocupa locul 22 în volumul total al importului şi locul 54 al exportului României.

La 28 iunie 2002, la Bucureşti, s-a deschis Reprezentanţa Uniunii Camerelor de Comerţ si Industrie a Republicii Kazahstan (reprezentant Nicolae Petrişor, vicepresedintele holdingului TENDER).

Nursultan Abishuly Nazarbayev este născut la 6 iulie 1940 în Chemolgan, Republica Sovietică SocialăKazahă, Uniunea Sovietică. Este preşedintele Kazakhstan-ului de la căderea Uniunii Sovietice şi independenţa ţării din anul 1991.

În 1984 Nazarbayev a devenit conducătorul Consiuliului de Miniştrii, sub îndrumarea lui Dinmukhamed Kunayev, Primul Secretar al Partidului Comunist din Kazakhstan. El a devenit Primul Secretar al Partidului Comunist între anii 1989 şi 1991.

Deşi în timpul erei sovietice avea vederi ateiste, Nazarbayev a început să depună efort pentru a sublinia moştenirea sa musulmană, făcând un pelerinaj la Mecca, sprijinind renovările moscheilor şi în acelaşi timp să prevină terorismul în Kazakhstan.