Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut, ieri seraă la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă pe tema rezultatelor alegerilor europarlamentare şi ale referendumului pentru votul uninominal.

Vă prezentăm, în continuare, textul declaraţiei:

„Bună seara!

S-a încheiat şi votul la europarlamentare şi la referendum. Cred că trebuie să aşezăm problematica participării la vot în două ecuaţii: una - aceea a specificului alegerilor pentru Parlamentul European, care, cel puţin în statele membre intrate în ultimul val de extindere, deci cele 12 state, nu s-a bucurat de o participare deosebită, iar România, prin procentul de participare pe care l-a realizat, se află imediat după Ungaria, dacă facem un clasament strict al statelor care au intrat în extinderea de 10 + 2.

Deci, din acest punct de vedere, aş spune că ne înscriem în specificul unor state proaspăt intrate, în care tematica europeană este mai puţin dezbătută. În acelaşi timp, trebuie să privim cu toată seriozitatea la participarea scăzută, având în vedere că europarlamentarele au fost dublate de un referendum cu o problematică de interes major pentru electorat. Aş spune că această participare se situează în jurul procentului de 30%, 27 - 30, undeva aici, reflectă nu numai specificul alegerilor pentru Parlamentul European, ci şi o lipsă de încredere a românilor în clasa politică.

Nu în ultimul rând, aş face observaţia că au fost destule dificultăţi în desfăşurarea celor două evenimente politice, în desfăşurarea simultană a celor două evenimente politice şi, regretabil, pentru prima dată am văzut oameni politici îndemnând să nu se meargă la vot, la referendum. Sigur, nu pot analiza impactul acestor îndemnuri; el nu a fost semnificativ, dar gestul unor oameni politici iresponsabili care îndeamnă românii să nu se prezinte la un moment în care pot decide este discutabil şi mi-a creat sentimentul că mulţi dintre oamenii politici importanţi au un nivel de responsabilitate scăzut. Regretabil, pentru că ori au deţinut, ori deţin funcţii foarte înalte în statul român. Nu vorbesc de aceia care au îndemnat să nu se voteze şi au primit sancţiunea electoratului, fiind scoşi afară din pragul de  5%; vorbesc de cei care au trecut pragul.

În ceea ce priveşte referendumul, în mod categoric se constituie într-o lecţie, inclusiv pentru mine; dar nu voi înceta să cred şi să susţin că românii doresc primenirea clasei politice, reformarea clasei politice. Acest lucru se vede foarte bine şi din modul cum au votat cei circa 5 milioane de români care s-au prezentat astăzi la urne. Din aproape 5 milioane, 89% au votat pentru introducerea votului uninominal majoritar. Asta înseamnă circa 4,3 milioane de români, din circa 5 milioane cât s-au prezentat la vot.

Interesant este că, indiferent ce partid au susţinut, procentele în care au votat cu "da" la referendum pentru introducerea votului uninominal majoritar depăşesc la toate partidele procentajul de 80%. Doar UDMR şi candidatul independent László Tökés au avut procentaje de 74-75% şi în favoarea votului uninominal. În rest, toate partidele, fie că au obţinut peste 30%, fie că au obţinut în jur de 20%, fie că au obţinut în jur de 15% sau în jur de 7%, au avut un electorat care în proporţie de 80% susţine votul uninominal majoritar.

N-aş trata cu indiferenţă acest rezultat, prevalându-mă de o lege, pe care o consider strâmbă, în care există obigativitatea atingerii unui prag. Este foarte clar că acest nucleu dur, interesat de viaţa politică a ţării, cei aproape 30% dintre românii care s-au prezentat la vot, în proporţie covârşitoare susţin schimbarea codului electoral pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor şi nici un om politic responsabil nu poate face abstracţie de acest lucru.

Mai mult decât atât, aş spune că aceşti oameni nu doresc o cale de mijloc. Ei au votat precis pentru votul uninominal majoritar, votul uninominal în două tururi. Vor să-şi cunoască precis deputatul şi senatorul. Va trebui probabil să analizăm cu responsabilitate şi legea referendumului. Astăzi am avut proba inechităţii ei. Se lucrează cu majorităţi simple dacă este vorba de destituirea preşedintelui; senatorii se aleg, de asemenea, cu majorităţi simple şi diferenţa nu-i foarte mare, în timp ce alegerea senatorilor şi deputaţilor se poate face cu procente infime, şi asta este în interesul politicienilor.

Atunci când este vorba de interesul românilor, se pun condiţii care devin imposibile într-o naţiune care, deocamdată, poate să revendice un nucleu de circa 30% dintre cetăţenii cu drept de vot, interesaţi de politică. Chiar astăzi avem o probă a inechităţii acestei legi. Pentru Parlamentul European majoritatea celor care s-au prezentat a fost suficientă sau în proporţii diferite, reprezentând opţiunile pentru fiecare partid, dar acest lucru a fost în interesul partidelor, în primul rând, să-şi trimită oamenii în Parlamentul European, iar când s-a pus problema validării unui act de voinţă al românilor, regula se schimbă.

Îmi aduc aminte şi dificultatea extremă cu care a trecut referendumul la Constituţie, după prelungirea cu încă o zi a referendumului ş.a.m.d. Deci este clar că cele 5 milioane de români care au fost astăzi şi au pus ştampila la referendum şi în mod deosebit cele circa 4,2, 4,3 milioane care au votat pentru introducerea votului uninominal majoritar, votul uninominal în două tururi la Senat şi la Camera Deputaţilor vor avea un profund sentiment de frustrare, în condiţiile în care ei sunt oameni care sunt angajaţi şi interesaţi de evoluţiile politice din România.

Acestea sunt comentariile pe care le fac în momentul de faţă. Cu certitudine îmi reproşez faptul că nu am putut aloca mai mult timp să explic de ce este important să se voteze, de ce este important să se participe la vot. Obligaţiile îndeplinirii funcţiei nu mi-au dat însă mai mult timp. Cu certitudine, şi dacă mai aveam două săptămâni, nu aş fi reuşit să conving 50% plus unu dintre românii din listele electorale să participe, dar poate ar fi fost o participare mai apropiată de participarea de la referendumul din 19 mai.

Alte comentarii nu fac despre condiţiile de desfăşurare a referendumului, le-aţi văzut şi dvs. Sigur, ele nu justifică diferenţa până la 50%, dar probabil că mai mult respect pentru cei care au venit astăzi, şi-au sacrificat ziua de duminică să vină la vot ar fi fost necesar, chiar şi din partea guvernului.

Aş face nişte ultime remarce. Votul de astăzi la europarlamentare probează că guvernul are aceeaşi slabă susţinere, de circa 20%, 21%, înseamnă procentajele cumulate ale celor două partide aflate la guvernare. Este o confirmare a ceea ce spun că avem 20% care guvernează 80%. Până acum ne mai puteam amăgi cu sondaje. Astăzi au venit românii şi au spus: tu atât şi tu atât, cumulate fac 21%, ceea ce arată o guvernare nedemocratică. Euroalegerile ne arată şi schimbări consistente în ierarhia partidelor în România, schimbări de care personal voi ţine cont, pentru că ele nu mai sunt reflexul unor sondaje, ci reprezintă votul românilor. Este un partid care de la alegerile din 2004, când  a făcut 14%, astăzi a trecut bariera de 30%. Sunt partide care au avut 38%, astăzi au 21%. Şi partide noi, care în mod spectaculos au reuşit să treacă pragul.

Îmi permit să le felicit pe toate, toate partidele, sigur felicit câştigătorii, dar în mod egal felicit şi celelalte partide care au trecut acest test electoral. Şi în mod special îi felicit pe cei 35 de parlamentari români, care îşi vor ocupa foarte curând în mod legitim locurile în Parlamentul European. Le doresc mult succes şi îi asigur public de tot sprijinul meu în situaţia în care vor înţelege că poziţiile în mod deosebit de politică externă, poziţiile nu pot fi haotice şi că o consultare cu responsabilii de politică externă din ţară este necesară. Încă o dată felicitări învingătorilor, felicitări celor 35 de europarlamentari, toată compasiunea mea pentru cei care sunt sub prag.

La revedere!”