Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut astăzi, 29 noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă după consultările cu partidele politice parlamentare si reprezentanţii minorităţilor naţionale. Vă prezentăm textul declaraţiei de presă:

"Întâlnirea de astăzi a avut două teme. Prima, în ordinea înscrierii în invitaţie, a fost analiza rezultatelor referendumului şi atitudinea politică legată de rezultatele referendumului. Cea de-a doua a fost problema legată de pactul pentru educaţie.

În discuţiile cu partidele care s-au prezentat astăzi la consultări, am încercat să aflu dacă mesajul transmis clasei politice de cele patru milioane de români care au votat "Da" pentru votul uninominal a fost perceput şi luat în considerare. Mai mult decât atât, aş spune că votanţii de duminica trecută, din 25 noiembrie, ai tuturor partidelor care au intrat în Parlamentul European cu reprezentanţi au fost, în proporţie între 75 şi 95 la sută, în favoarea votului uninominal majoritar. Rezultatul referendumului, adică peste 80 la sută din cei care s-au prezentat la vot, a arătat că sistemul uninominal este solicitat majoritar, puternic majoritar, de electoratul activ, de electoratul care se implică în activitatea politică.

Votanţii tuturor partidelor au fost de acord cu introducerea votului uninominal majoritar. Faptul că unele partide au refuzat invitaţia la consultări arată o dificultate în a accepta dialogul politic asupra celor două subiecte. Sunt două subiecte care sunt extrem de actuale pentru electoratul românesc activ. Pe lângă faptul că majoritatea românilor activi politic au susţinut votul uninominal, există posibilitatea creării unei majorităţi, în opinia mea, pentru ca voinţa celor patru milioane de români să fie respectată.

Plec de la premisa că, în cursul consultărilor de astăzi, atât PD cât şi PLD s-au declarat susţinători ai proiectului de lege depus de PD în Parlament. La aceasta, adaug faptul că PSD a depus, încă din 2005, în Parlament o astfel de iniţiativă şi s-a declarat, şi înainte de alegerile de duminică şi după, susţinători ai proiectului de lege pe care l-au depus la Parlament. În concluzie, dacă toate cele trei partide sunt cinstite faţă de electoratul lor şi faţă de români, ar putea fi realizată o majoritate prin care voinţa celor patru milioane care au spus "Da" introducerii votului uninominal să fie respectată. Concluzia discuţiilor de astăzi este aceea că iniţiativei PSD, adăugându-i-se PD şi PLD-ul, există o majoritate care să facă să treacă prin Parlament iniţiativa legislativă.

După părerea mea, acest lucru este necesar pentru că, altfel, românii vor avea sentimentul - iar prin acţiunea partidelor li se va confirma acest sentiment - că votul lor nu contează. Ştiu că au fost, în aceste trei zile, foarte mulţi purtători de cuvânt, analişti, formatori de opinie care au încercat să minimalizeze importanţa votului celor patru milioane, din aproape cinci milioane, care au votat la referendum. Cred că este o mare greşeală ca partidele politice să nu ia în considerare punctul de vedere al peste 3,9 milioane electori - îmi permit să folosesc rotund cifra de patru milioane. Este, poate, nucleul politic dur din populaţia României, oamenii care vor să fie implicaţi în decizia politică şi a desconsidera opţiunea celor patru milioane de români activ politic ar însemna că avem o clasă politică incapabilă să reacţioneze la semnalele şi la voinţa societăţii.

Numărul românilor care au spus "Da" la referendum, acest aproape patru milioane, este aproape egal cu numărul de voturi care au fost date în favoarea tuturor partidelor care au trecut pragul de 5 la sută şi trimit politicieni în Parlamentul European. Tratamentul care se aplică de către politicieni votului poporului, în comparaţie cu votul pentru interesele politicienilor, este inadmisibil. Introducerea artificială a unui prag de 50 la sută plus unu din electoratul din listă pentru validarea unui referendum arată discriminarea pe care politicienii o practică atunci când cetăţenii români sunt chemaţi la vot împotriva interesului lor, dar în interesul românilor. Condiţiile sunt să fie validate numai acele consultări electorale care sunt în interesul politicienilor.

Cred că o astfel de limită ar putea fi stabilită, 50la sută plus unu din cei înscrişi în listă - condiţie de validare a unui referendum, numai dacă în România ar fi votul obligatoriu. Sunt state în Uniunea Europeană în care prezenţa la vot este obligatorie şi, în cazul absenţei la vot, electorul este amendat. Dar în România participarea la vot nu este obligatorie, nu este sancţionat absenteismul. Ca atare, cei care se prezintă la o consultare electorală sunt cei care doresc să fie activi şi implicaţi politic. În aceste condiţii, fixarea unor parametri atât de dificili pentru validarea unui referendum, care exprimă, conform art. 90, voinţa poporului, mi se pare că este o acţiune îndreptată spre minimalizarea importanţei titularului puterii şi a suveranităţii în stat, care e poporul român, şi nu politicieni.

În ceea ce priveşte educaţia, trebuie să vă spun că pentru mine a fost o dezamăgire refuzul partidelor de a participa la consultări, mai ales că este vorba despre partide care întotdeauna au încercat să-şi atragă simpatia şi sprijinul corpului profesoral sau al studenţilor şi elevilor. PSD, PRM, PNL, chiar şi PC sunt partide care adesea au făcut din problema educaţiei o chestiune de prioritate, declarativ.

Atunci când sunt invitaţi să-şi exprime puncte de vedere pentru realizarea unui pact pe termen lung pentru educaţie, iată că arată că pun interesul naţional, interesul sistemului de educaţie, mai prejos decât capacitatea lor de a dialoga chiar şi atunci când au un preşedinte care nu le tolerează actele de corupţie, care nu le tolerează ilegalităţile, care nu-i partener cu ei la furat.

Este o dezamăgire pentru mine comportamentul PSD şi al PRM, în mod deosebit, cu atât mai mult al PNL, vizavi de realizarea unui pact pentru educaţie. Sper că în perioada următoare îşi vor reevalua poziţia faţă de pactul pentru educaţie şi sper că îşi vor aduce contribuţia la găsirea unor soluţii politice în favoarea modernizării sistemului de educaţie.

În momentul de faţă, sistemul de educaţie din România nu mai furnizează forţă de muncă, având o calificare corespunzătoare realităţilor economice ale României. Sistemul de educaţie românesc s-a depreciat din punctul de vedere al calităţii şi a fost incapabil să se adapteze nevoilor economiei de piaţă. Din acest motiv este o urgenţă majoră realizarea unui pact pentru educaţie care să dea perspectiva redresării sistemului de educaţie din România din următorii zece ani. Orice an cu care întârziem împinge reabilitarea sistemului de educaţie românesc cu un an mai târziu. Evaluările arată că o modernizare imediată, dacă s-ar produce, nu vor începe să se vadă rezultatele mai devreme de zece ani, aşa cum acum se văd rezultatele marilor reforme prin care s-au desfiinţat liceele profesionale, s-au desfiinţat învăţământul care califica elevi. După zece ani de la aceste mari reforme constatăm prăbuşirea calităţii educaţiei şi incapacitatea sistemului românesc de a furniza forţă de muncă având o calificare suficientă pentru economia de piaţă. Cam acestea au fost comentariile.

În situaţia în care partide precum PSD, PNL, PRM, PC vor continua să boicoteze pactul pentru educaţie, voi stimula partidele care doresc semnarea acestui pact să-l semneze şi, în cazul în care vor ajunge la guvernare, să-l aplice, scoţând din ecuaţie partidele care nu înţeleg importanţa realizării pactului pentru educaţie. Sigur, există riscul ca fiecare partid să îşi facă pactul lui, asta ar fi culmea ridicolului, dar eu voi avea în vedere ca, atunci când voi desemna următorul prim-ministru, să am de-a face cu partide care sunt angajate în pactul pentru educaţie, fiind o chestiune de importanţă vitală. Nu aş vrea să îi văd pe cei care astăzi au considerat că nu trebuie să vină la o discuţie, împiedicându-mă până la urmă să îmi realizez o atribuţiune constituţională, aceea de a media soluţii politice pentru probleme majore. Nu aş vrea să îi văd cu unghiuţele zgâriind în poarta Cotroceniului când se vor face guverne. Ar fi bine să stea unde au stat şi astăzi."